Nr 16, 2019-2020 | Page 79

Raportul dintre joc şi învăţare Prof. înv. preșcolar Urzică Viorica Liceul ,,Miron Cristea” Subcetate, Grădinița ,,Piticot” După evoluţia sa ontogenetieă, activitatea umană poate fi clasificată în joc, învăţare didactică, muncă productivă, creaţie. Toate aceste forme nu sunt „pure”, ci doar predominante de un fel sau altul, de-a lungul vârstelor. Între diversele forme de activitate umană există şi elemente comune şi elemente proprii, specifice. Relaţia dintre diversele forme ale activităţii. 1 Invatare Joc Munca Creatie H. Wallon apreciază jocul ca o activitate de preînvăţare. Treptat în cadrul activităţii de joc a preşcolarilor, începe să se constituie şi învăţarea, care în etapa următoare va deveni activitatea dominantă. Învăţarea nu apare direct şi în mod spontan din joc, ci este introdusă în mod special de cadrul didactic ca o nouă treaptă în evoluţia activităţii infantile. Învăţarea este indisolubil legată de joc. Treptat, elementele de joc încep să cedeze tot mai mult locul elementelor de învăţare. La vârsta şcolară, învăţarea este forma predominantă de activitate. Jocul este subordonat învăţării exercitând o influenţă deosebită asupra dezvoltării psihice a copilului. Dacă la vârsta preşcolară, jocul reprezintă activitatea principală a copilului, la vârsta şcolară mică, jocul este o formă accesibilă de învăţare activă, participativă. Corelaţia dintre joc şi învăţare este condiţionată de nivelul general de dezvoltare psihică a copiilor. Prin îmbinarea elementelor de învăţare cu cele de joc, copilul îşi însuşeşte unele cunoştinţe şi face primii paşi în direcţia formării deprinderilor de muncă intelectuală. Învăţarea ca fenomen complex, dinamic, multilateral are un conţinut bogat şi o sferă largă de cuprindere: formarea priceperilor, însuşirea unor cunoştinţe, formarea motivaţiei, atitudinilor, sentimentelor şi a voinţei. Astfel, „în procesul de învăţare este antrenat întreg psihicul, toate funcţiile”. 2 1 Şchiopu U., Op. cit., p. 145. 2 Cosmovici, Andrei, 1995, “Psihopedagogie”, Ed. Spini Haret, Iaşi, p. 97. 79