Iepurașul știi tu oare
Să îl faci doar din ovale?
Trupul e ovalul mare,
Sub el două mici – pcioare.
Altul mc pe cât se poate
E codița de la spate.
Capul e-n cealaltă parte
Un oval mai măricel
Și lipite stau de el
Alte două lungi,lăsate
Oblic dreapta, către spate;
Sunt urechile-I vestite
Și întotdeauna ciulite.
Linii – mustăți la botic
Și să vadă un ochi mic.
Țup, țup, țup către răzor
Vrea să roadă – un morcovior.
ÎNCREDEREA ÎN SINE A PREȘCOLARILOR ȘI ȘCOLARILOR MICI
prof. Ioana Jenica-Mihaela, Liceul Tehnologic Stoina, județul Gorj
Personalitatea noastră se construiește combinând zestrea genetică a fiecăruia, mediul în care
creștem și educația primită. Astfel, personalitatea este o construcție socială constituită prin
învățare și interacțiune cu ceilalți, care contează în drumul devenirii noastre atât ca modele, cât și
ca termeni de referință. Încrederea în sine este vitală pentru fericirea, sănătatea și succesul viitor
al copilului.
Copiii încrezători în sine sunt mai bine pregătiți pentru a face față presiunii, responsabilității,
frustrărilor, provocărilor și emoțiilor pozitive și negative. Atunci când vorbim despre încrederea
în sine este necesar să clarificăm trei concepte și anume: imaginea de sine, respectul de sine,
stima de sine.
Imaginea de sine înseamnă cum ne percem noi pe noi înșine din punct de vedere fizic,
emoțional, spiritual, social și școlar sau altfel spus imaginea noastră mentală. Părerea noastră
despre noi înșine ne influențează comportamentele fie într-un mod pozitiv, fie într-un mod
negativ. Imaginea de sine este foarte importantă în dezvoltarea copilului (percepția propriei
persoane, schema corporală, lateralitatea, motricitatea, independența, autonomia) și stă la baza
formării stimei de sine, a încrederii în sine, a funcționalității și dezvoltării abilităților copilului ca
viitor adult. Construirea imaginii de sine a copilului începe cu a face distincția între eu și ceilalți,
între nevoile mele și lumea înconjurătoare. Conceptul de sine al copiilor preșcolari și școlari mici
nu este calitativ diferit de cel al copiilor mai mari sau al adulților. Copiii se pot gândi la ei înșiși
ca având trăsături și abilități și pot să facă raționamente despre respectul de sine. Pe de altă parte,
această capacitate ridicată de autoevaluare înseamnă și că cei mici pot să se descurajeze în fața
eșecurilor. Atunci când imaginea de sine este bună, copiii au relații armonioase cu cei din jur, se
59