My FriendLand for you - eTwinning grozesti_prezentare | Page 20

diferite așezări de prin văile și dealurile dimprejur și fixându-se în plațurile de casă
date prin împroprietărirea de la 1864.
Despre fostele așezări omenești, răzlețe pe aceste meleaguri, am cules din
amintirile bătrânei Ioja I. Maria următoarele:
a)
Familia Tăsculeștilor își avea gospodăria la apus actualul sediu al comunei;
b)
Familia Angeleștilor își avea așezarea spre pădurea denumită “Ceroiul”, de
unde se mai păstrează denumirea de “Cioaca lui Anghel”;
c)
Familia Barboiul era gospodărită spre nord-vest de actualul sat Grozești,
unde se zice “La via lui Barboiul”
d)
Familia Gușatului trăia prin actualul izlaz comunal “Ceplea”;
e)
Familia Irizoiului și Petreștilor își aveau așezările prin tarlaua Valea Lupului,
de unde ne-a rămas amintirea denumirilor de “Prunii și nucii lui Irizoiu” și “
Grădina Petreștilor”;
f)
Familia Văduveștilor trăia prin tarlaua “Blidaru”, de aceea se și numesc
Blidăreni;
g)
Familia Vladu își avea așezarea prin tarlaua “ Valea Gardului” de unde se
păstrează denumirea de “ Prunii Vlăduleștilor”;
h)
Familia Andrei – Petrișor, trăia prin fundul “Văi Gardului”, unde se mai
amintește de “Fântâna lui Petrișor”;
i)
Familia Rogoz se afla la miazăzi de actuala vatră a satului Grozești, mai
păstrându-se denumirea de “ Via lui Rogoz”;
j)
Familiile Croitoru și Floreștii se gospodăreau prin Șeleștiuța la nord-vest de
pădurea Ceroiu.
Denumirea de Grozești, ar proveni de la valea Grozasca, situate la nord-est
de sat, ori de la un haiduc - Groza - ce își avea sălașul prin aceste meleaguri sau de la
faptul că te apuca groaza când treceai prin fostele păduri seculare ce străjuia prin vai
și dealuri în acele vremi străvechi.
Întrebând pe bătrânul Lacă D. Mihai, asupra provenienței denumirii satului
Grozești, ne spunea că vine de la un jidov Groza care a bătut țărușul prima oară pe
unde se afla vatra satului ( Jidov în concepția populară, simbolizează un uriaș
herculeean al cărui neam a dispărut de pe fața pământului).
Satul Cârceni este un sat de moșneni la origine infiltrându-se printre ei dea
lungul veacurilor și familii de țărani săraci care au fost împroprietăriți în 1864, din
pământurilor moșnenilor mai înstăriți.
Acestui sat i s-a adăugat după 1925 o așezare întreagă de rudari ce-și au
sălașele în partea de răsărit a Cârcenilor. Acum s-au gospodărit și ei, cumpărându-și
plațuri de casă și fiind împroprietăriți în anul 1945. Mari proprietari nu au fost în acest
sat.
Bătrânul Petrișor Dumitru din Cârceni relatează următoarele despre
începuturile satului: “ In vremurile de demult, în sat au fost numai trei așezări
omenești izolate: gospodăria familiei Gruia Martin, a lui Hoarcă si a Boțiloaiei. Cu
timpul numărul locuitorilor a crescut…