b.Perspectiva liniară. Elementele din care se compune
Principala descoperire făcută de artiștii Renașterii în înțelegerea perspectivei este raportarea la linia orizontului. Locul unde cerul pare că se întâlnește cu pământul se definește printr-o linie virtuală pe care o numim orizont. Altă observație foarte importantă este faptul că liniile paralele care merg către orizont dau impresia că se vor întâlni într-un punct situat pe această linie. Artiștii l-au denumit punct de fugă. Îl puteți observa când priviți o șosea dreaptă care se depărtează, un șir de copaci care se pierd în zare. În redarea unui peisaj se folosesc elemente cu ajutorul cărora se realizează o perspectivă corectă:
planul tabloului; este suprafața pe care reprezentăm tema, precum foaia de hârtie, pânza sau cartonul;
planul obiectelor; este suprafața orizontală pe care stau obiectele într-o natură statică sau suprafața orizontală a pământului, în cazul unui peisaj;
linia orizontului; locul de întâlnire a planului vertical cu planul obiectelor sau, în cazul peisajului, a cerului cu pământul;
punctul principal de fugă; locul unde privirea observatorului întâlnește linia orizontului;
liniile de fugă; direcțiile liniilor orizontale paralele;
punctele laterale de fugă; puncte pe linia de orizont rezultate din intersecția acesteia cu liniile de fugă.