Introducere in Stiinta Calculatoarelor 2013 | Page 20

Florin Postolache

Introducere în Știința Calculatoarelor

informaţiilor grupate în fişiere şi dosare, se utilizează - cum era de
aşteptat, o structură arborescentă. În această structură, există un dosar –
numit rădăcină, care conţine alte dosare (denumite în jargonul amintit
„subdirectoare”), fiecare dintre acestea conţinând (sau nu) fişiere; cele
care nu conţin direct fişiere conţin alte dosare care, la rândul lor, vor
conţine fişiere (vezi figura 2). Această organizare a dosarelor cu fişiere
este denumită „structura arborescentă de directoare” a discului
(magnetic, optic, SSD etc.) care stochează datele. Facem observaţia,
necesară, că structurarea arborescentă a datelor nu se face doar pentru
dosare ci este o modalitate uzitată în foarte multe cazuri în informatică,
structura arborescentă de directoare fiind doar unul din acestea.

1.6. Introducerea şi prezentarea datelor
Tehnica de calcul permite stocarea unor volume mari de date, pe care
le poate prelucra în folosul omului. În aceste situaţii, culegerea
informaţiilor „primare” şi prezentarea rezultatelor în mod eficient au
impus rezolvări ce s-au adaptat de-a lungul timpului la noi condiţii pe
care utilizatorul uman le-a dorit şi solicitat pentru interesul sau
comoditatea sa.
Introducerea şi prezentarea datelor constituie părţi foarte importante ale
unei aplicaţii informatice, prelucrările fiind, spre exemplu, reduse la
operaţii necesare stocării şi regăsirii datelor. Se poate spune că, la
majoritatea aplicaţiilor actuale, achiziţia şi prezentarea datelor necesită
80% din volumul programelor realizate pentru acea aplicaţie. Evident,
mare parte din operaţiunile de achiziţie şi prezentare includ, la rândul
lor, prelucrări specifice, care astăzi se realizează uneori direct de către
dispozitivul de captare sau afişare (de exemplu, cameră video digitală
ce prelucrează imaginea şi placa grafică care face apoi alte prelucrări
complexe pentru afişare).
Dispozitivele de introducere a datelor uzuale (dispozitive de intrare)
sunt tastatura şi șoricelul („mouse”). Acestea sunt dispozitive relativ
simple şi eficiente de comunicare om→calculator, dar care necesită un
minimum de cunoştinţe privind convenţiile de lucru şi oarecare
îndemânare privind utilizarea lor. Dispozitive mai complexe – cum sunt
cele de recunoaștere a formelor sau pentru comandă vocală, nu sunt încă
eficiente şi sunt rar utilizate datorită imperfecţiunilor inerente