Ilinca Andreea-Melania Ilinca Andreea-Melania | Page 229

Melania la diverşi psihologi la care mereu doar îmi apropiam pumnul cu intenţia de a bate la uşă, dar renunţam când venea acea întrebare în mintea mea, mai exact ‘’Şi ce ar crede despre mine dacă le spun toate astea?’’. În final scot buletinul, iar poliţistul transcrie date de pe el pe o foaie. Pune pixul pe masă, se scarpină la mustaţa sa deasă pe semne că ar fi cazul să îşi barbierească dihorul ala mort de pe faţă. Stă puţin pe gânduri, cam plictisit de viaţă şi soarbe din cafea. Nu ştiu dacă am făcut asta sau doar am impresia că am făcut-o, dar m-am lins pe buze ca un copil mic de poftă. Este cumva ilegal să fugi în mijlocul înterogării tale cu cafeaua poliţistului în mână? Adicăăă…scrie undeva în codul penal EXACT chestia asta? Că dacă nu scrie exact aşa înseamnă că e legal. — Deci domnule Syenton sunteţi la curent cu ce s-a întâmplat aseară? — Ştiu doar că fata mea vitregă Eva Willinton a fost omorâtă şi că a fost mare debandadă pe stradă folosind maşina mea. — Victima era fiica dvs vitregă? — Da într-un fel, urma să mă căsătoresc cu mama ei, dar dânsa a decedat. Pagina 227