Ilinca Andreea-Melania Ilinca Andreea-Melania | Page 208

Melania — Bine, bine fie. Ai grijă să nu depăşească ora ei de culcare, să nu pui gura pe alcool şi să nu aduci pe nimeni aici. — Ce mă bucur că ai încredere în mine. Zice ea chiţăind şi bătând din palme ca un copil. — Să nu ţi se urce la cap. Mă duc spre Melania şi o pup apasat pe frunte. — Să îmi spui dacă face tampenii. Unchiul meu se îmbracă şi părăseşte casa lasând în urmă doar trântitul uşii. Mă uitam lung la pieptul de pui rămas din farfuria mea şi mă rugam ca bătrâna Janette să fie bine. Chiar nu vreau să moară fără măcar să apuc să o cunosc. Mă gândeam şi la Callen, mă gândeam să o sun şi să îmi cer scuze, dar avem orgoliul prea mare. Orgoliul meu spune că nu am de ce să îmi cer scuze, era vina ei. DOAR VINA EI ! înţep animalic pieptul de pui cu furculiţa ca şi cum ar fi pieptul ei, până fac terci din el. Verişoara Eva îşi aprinde o ţigară şi trage din ea. — Vrei să tragi şi tu un fum? Promit că nu îi spun lui Vincent. Pagina 206