Ghid de supraviețuire pentru cadrele didactice debutante INDUCAS Surviving Guide RO

Ghid de supraviețuire pentru cadrele didactice debutante învățare sau ADHD. Cred că dacă Joey mi-ar fi spus adevărul despre elevii mei la prima întâlnire, aș fi renunțat la acel loc de muncă. Pe parcursul celor 3 ani cât am lucrat în acea școală, Joey mi-a oferit răspuns la toate întrebările și a fost un exemplu demn de urmat. De foarte multe ori când apare un cadru didactic nou în școlile din România, celelalte cadre didactice îl atenționează: „Predai la clasa X? La acea clasă nu pot să predau, sunt gălăgioși etc.” Cine mai are chef să intre la acea clasă? Când noi știm că aceeași clasă se manifestă într-un anumit mod cu un profesor și în alt mod cu alt profesor... Olimpia Monica Butcovan: Mi-am început cariera didactică în urmă cu 22 de ani într-un sat din județul Sălaj, în urma repartiției primite de la liceul pedagogic. Îmi amintesc că erau la repartiție cam 200 de posturi, toate în învățământul rural sau în învățământul special. Ca și acum, și atunci am lucrat în învățământul primar la clase simultane, mai întâi la 2 și apoi la 4. Cu nostalgie, îmi amintesc școala în care urma să lucrez: o clădire mică ce cuprindea și grădinița. Țin minte și acum mirosul de cărbune și focul bubuind în sobă pe timp friguros. Îmi amintesc de noroiul ulițelor și de curtea școlii care avea doar un trotuar și câteva băncuțe. Îmi amintesc, cu drag, de primele mele generații, de copiii aceia crescuți în simplitatea unor familii de la țară cu sufletul deschis și cu respectul față de oricine. Veneau cu drag la școală și erau încântați să învețe multe de la mine. Cântam foarte mult cu ei, le citeam povești și încercam să le transmit cât mai mult prin toate metodele despre care învățasem la liceul pedagogic. Venind aici, aveam să descopăr un alt fel de clase față de ceea ce am cunoscut la școala de aplicații. Am încercat să mă adaptez și cred că am reușit, e drept, cu resurse puține căci aveam „pe inventar” un alfabetar, o tablă magnetică cu figurine, câteva planșe și câteva cărți. Le pregăteam copiilor diferite fișe de lucru folosind hârtia indigo. Fiind clase simultane, se lucra foarte mult individual și era destul de complicat pentru copii. Ca mentor, nu am avut-o decât pe doamna educatoare de la grădință. Îmi amintesc că era o doamnă destul de amabilă, mai în vârstă cu mult decât mine și cu vechime în acea instituție. Îmi oferea sfaturi, dar privea cu reticență propunerile mele. Încet, încet, am început să colaborăm mai bine și au început să iasă din mâinile noastre lucruri frumoase, apreciate de comunitate. Am apreciat la această doamnă implicarea și am luat-o drept model. Se implica dincolo de activitatea didactică. Îmi amintesc cum pe fiecare copil din grădiniță îl ajuta să se încalțe, îi ascuțea creioanele, îi deschidea pachețelul cu mâncare, iar pe cei care veneau din locuri îndepărtate îi punea să se încălzească la sobă ca nu cumva să răcească. O situație memorabilă a fost aceea prin care am reușit 98 INDUCAS, 2017-2018

Ghid de supraviețuire pentru cadrele didactice debutante INDUCAS Surviving Guide RO | Page 98