Ghid de supraviețuire pentru cadrele didactice debutante
învățământ. Fiind o fire ușor adaptabilă, am reușit să fac față acelui an( 1978-1979) și am învățat că, indiferent de loc sau persoane, profesia de învățător se face așa cum o simți la un moment dat, adaptând, din mers, tot ceea ce ai învățat la situații noi și diferite. Așa am petrecut 12 ani în acea școală, devenind un mentor pentru cei care au pășit pragul acelei școli în anii următori. Din 1990, am schimbat locul de muncă cu o școală din București, sectorul 1. Nimic nu se mai potrivea cu ceea ce practicasem înainte, dar era ceea ce văzusem în practica pedagogică din liceu. Aici, nimeni nu m-a luat ca pe o debutantă, dimpotrivă, eram mereu solicitată să ajut cu câte un sfat pe cei tineri. Am devenit un mentor pentru cei mai mulți dintre colegii mei, tineri sau mai puțin tineri, și acest lucru mi-a dat multă încredere în profesionalismul meu.
Iuliana Florentina Ispir: Nu am avut un început foarte bun. Am lucrat cinci ani ca suplinitor necalifict în mediul rural, perioadă în care am urmat şi cursurile Colegiului Pedagogic de Institutori. Primul examen de titularizare a fost o experienţă mai puţin plăcută: neştiind ce am de învăţat, am mers la Biblioteca Inspectoratului Școlar Județean să cer programa; din păcate mi-a fost dată programa de definitivat, total diferită. Cu toate acestea, am luat notă peste 5 şi am putut suplini. După cel de al doilea examen de titularizare, am funcţionat în alt judeţ ca titulară, dat fiind faptul că, în acel timp, conta dacă luai un post în mediul rural sau urban, aşa că am plecat după un post pe urban, destul de departe de localitatea de domiciliu. Al treilea examen de tiularizare a fost de fapt pentru detaşare. În condiţiile în care am obţinut o notă bună( fiind a şaptea pe judeţ), nu am dorit decât să mă detaşez. Noul post fiind în oraş, am avut de întâmpinat probleme cu conducerea unităţii care mi-a spus că locul este ocupat, desi îl obţinusem prin repartizare unică la nivel naţional. Cu toate acestea, am trecut peste tot şi aici, am găsit adevăratul Mentor. Cadru didactic cu experienţă – doamna FILI, care m-a învăţăt cum să comunic cu părinţii, cu colegele şi cum să mă implic în proiecte. Şi acum îi mulţumesc, deşi de multe ori îmi spune că ar trebui să mă mai opresc, pentru odihna mea. Dacă nu găseşti pe cineva care să te înţeleagă, este foarte greu.
Aurora Dumitrescu: Timpul s-a scurs și amintirile despre începutul în carieră încep să se șteargă. A fost greu, ținând cont de faptul că nu existau atâtea resurse educaționale, iar profesorul metodist nu reprezenta decât un evaluator. Acum văd acest aspect ca un lucru pozitiv care m-a forțat să-mi gândesc singură fiecare lecție, fiecare situație de învățare, să șlefuiesc fiecare informație în funcție de proprii elevi. Este adevărat că un mentor
95
INDUCAS, 2017-2018