Ghid de supraviețuire pentru cadrele didactice debutante INDUCAS Surviving Guide RO | Page 75

Ghid de supraviețuire pentru cadrele didactice debutante
mai mult în atragerea părinţilor către ea, către profesori şi, în primul rând,
către nevoile elevilor. Evoluţia copiilor trebuie urmărită constant, şi nu doar
atunci când sunt probleme foarte mari. Astfel de momente tensionează
foarte mult relaţia profesor-părinte şi, de foarte multe ori, o gestionare
greşită a situaţiei poate duce chiar la destrămarea acesteia. Se poate
întâmpla ca profesorii să considere nepotrivită intervenţia părinţilor, critica
pe care aceştia o aduc şcolii, iar părinţii pot considera că şcoala nu are
reacţia pe care ei o consideră corectă. Rezolvarea unei asemenea situaţii nu
poate veni decât prin comunicare, deschidere şi flexibilitate în relaţia
stabilită între cei doi parteneri.
Adina Elena Avacovici: Suntem într-o realitate în care copilul/adolescentul
îşi vede din ce în ce mai puţin părinții, este singur majoritatea timpului sau
îşi petrece toată ziua în compania calculatorului sau a prietenilor. Părinții
nu reușesc să construiască o relaţie cu copilul lor, nu au timp să
discute cu el şi să-l asculte, să-l cunoască şi să-l facă să aibă încredere în ei.
Există, de asemenea, numeroase bariere care se ridică în comunicarea
părinților cu copiii lor, cum ar fi: critica, amenințările, ordinele, moralizarea,
etichetarea. Pe de altă parte, modul în care părinții se poziționează față de
școală și educator reprezintă punctul de plecare pentru felul în care copilul
se va raporta la acestea atât din perspectiva acumulării de cunoştinţe, cât şi
a modelării comportamentului. Știm prea bine despre plasarea
responsabilităţii exclusiv sistemului educaţional sau despre aspectele legate
de gradul scăzut de încredere în acest sistem. Ca și profesori trebuie să fim
buni cunoscători ai psihologiei vârstelor, ai tipurilor de personalități și
temperamente, iar atunci când interpretăm un comportament sau când
descriem o atitudine să ținem cont de: nivelul de activitate, intensitatea
emoțiilor, sensibilitatea, abordarea situațiilor, adaptabilitatea la situații noi,
perseverența, starea de spirit a elevului respectiv. Zi după zi se adună
extrem de multe evenimente neîmpărtășite, riscând să fie comunicate doar
situațiile ieșite din comun și nu întotdeauna cele pozitive. Consider utile:
- întâlnirile cu părinţii, organizate cel puţin de două ori pe an;
- participarea la programul unei zile sau la o oră ca şi părinte asistent
conform unei programări;
- scrisori pentru informaţii specifice;
- tehnologia – mijloc util pentru transmiterea în mod regulat a informaţiilor.
Victoria Șerban: Comunicarea cu părinții este extrem de importantă și se
poate realiza în condiții optime doar atunci când ambele părți (școala și
părinții) sunt implicate într-un mod autentic. Școala (prin profesori și
75
INDUCAS, 2017-2018