Ghid de supraviețuire pentru cadrele didactice debutante INDUCAS Surviving Guide RO | Seite 100

Ghid de supraviețuire pentru cadrele didactice debutante
posibil, încercam să studiez toate îndrumătoarele metodice. Ca model mi-am
luat pe una dintre doamnele învățătoare pe care am avut-o în clasele
primare, apoi am avut mare sprijin în doamna învățătoare a fetiței mele,
care m-a ajutat și sprijinit în primii ani de carieră în învățământ. Pot spune
că, la rândul meu, am ajutat și voi ajuta în continuare pe fiecare coleg care
îmi cere sprijinul. Sunt deschisă la nou, nu voi impune ideile mele și voi
încerca să găsim împreună idei bune și de calitate. Mentorul nu trebuie să
impună, el are rolul de a îndruma și sprijini, reușind să-i dea profesorului
începător încrederea în forțele proprii.
Dan Șovan: Mi-am început târziu cariera didactică, forţat de împrejurări şi
vremuri să părăsesc un alt loc de muncă şi o altă carieră, pentru care mă
pregătisem iniţial. Pentru a face faţă acestor noi provocări, m-am pregătit şi
mă pregătesc în continuare asiduu şi conştiincios, deşi mă apropii
vertiginos de vârsta pensionării, pentru ca elevii, dar şi colegii să nu-mi pună
la îndoială calificarea de profesor. Începutul a fost ca la majoritatea colegilor,
adică aceea de profesor suplinitor, deşi la primul meu examen de
titularizare, media îmi permitea să ocup un loc de titular în zona rurală a
judeţului. Aşadar, plin de entuziasm, în primul an mi-am ocupat locul de
suplinitor şi am început să-mi practic noua profesie cu devotament şi
seriozitate, fapt ce a făcut ca, nu după mult timp, să apară primele
nemulţumiri, din partea unor părinţi cu elevi „foarte buni”, care îmi reproşau
că dau note foarte mici. Binenţeles că nemulţumirile părinţilor au influenţat
în mare măsură conducerea şcolii, care a încercat tot felul de presiuni,
pentru a-mi deturna decizile de evaluare elevilor. Nu pot să uit însă o
încercare meschină a directorului unităţii, care a încercat să mă discrditeze
atât în faţa elevilor, cât şi a corpului profesoral, prin „pregătirea elevilor”
unei clase, la care eu urma să predau o lecţie, iar el să îmi facă inspecţia la
clasă. Refuzul meu ferm de a-l primi în inspecţie fără a fi asistat de şeful
catedrei m-a salvat de această capcană mizerabilă întinsă, dar, din păcate,
la sfârşitul anului acesta s-a răzbunat, dându-mi doar calificativul de „Bine”,
pe motivul că nu ştiu să comunic, iar corpul profesoral din acea şcoală i-a
ţinut isonul. Este cea mai dezagreabilă amintire a începutului, pentru că tot
acelaşi „domn director”, în caracterizarea pe care trebuia să mi-o dea pentru
susţinerea examenului de definitivat, susţinea că, după părerea sa, eu nu aş
fi „potrivit pentru învăţământ”. Din fericire pentru mine, în aceeaşi şcoală, o
colegă mai tânără decât mine, dar cu o mai bogată experienţă pedagogică,
întrucât era şi absolventă de liceu pedagogic, m-a apreciat şi susţinut , iar la
orele de interasistenţă mi-a arătat „pe bune” punctele tari şi cele slabe din
lecţia la care m-a asistat. Ca suplinitor, a trebuit ca o perioadă de câţiva ani
100
INDUCAS, 2017-2018