ERASMUS + LA LYCÉE FRANÇOISE COMBES: PERSPECTIVE MODERNE ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE
NISTOR Cristina Maria, Colegiul Naţional „ Gheorghe Roşca Codreanu”, Bârlad, judeţul Vaslui
În perioada 4 – 8 mai 2026, am participat la o mobilitate de tip Job Shadowing în cadrul programului Erasmus +, desfășurată la Lycée Françoise Combes, în Montpellier. Această experiență a reprezentat o oportunitate importantă de formare profesională și schimb de bune practici europene în domeniul predării limbii engleze. Pe parcursul mobilității, am asistat la șase ore de curs, atât la nivel gimnazial, cât și liceal, în cadrul unor clase de limba engleză cu predare normală și engleză intensiv. Profesorii observați s-au remarcat prin profesionalism, organizare eficientă, flexibilitate didactică și capacitatea de a transforma lecțiile în experiențe interactive și relevante pentru elevi.
Un aspect care m-a impresionat în mod deosebit a fost orientarea constantă către dezvoltarea competențelor-cheie ale elevilor și nu doar către transmiterea de conținuturi teoretice. Lecțiile urmăreau dezvoltarea gândirii critice, a competențelor de comunicare, a colaborării, a autonomiei și a capacității de argumentare. Activitățile erau construite astfel încât elevii să fie implicați permanent în procesul de învățare, să își exprime opiniile, să compare puncte de vedere și să găsească legături între documente și contexte culturale diferite.
În cadrul unei secvențe didactice intitulate „ The Land of the Free”, elevii au analizat conceptul de libertate în societatea americană prin intermediul unor documente autentice și variate: texte istorice, articole de presă, caricaturi, discursuri politice, materiale video și opere artistice inspirate de seria „ The Four Freedoms” realizată de Norman Rockwell. Profesorii au pus accent pe interpretarea documentelor, pe identificarea ideilor principale și pe compararea diferitelor perspective asupra libertății de exprimare, libertății religioase, libertății presei sau securității naționale.
Am observat faptul că lecțiile erau centrate pe elev și pe implicarea activă a acestuia. Profesorul avea rolul de facilitator al învățării, ghidând elevii prin întrebări deschise, activități de reflecție și sarcini colaborative. Elevii lucrau frecvent în perechi sau grupuri, realizând activități de analiză, mediere și dezbatere. Acest tip de organizare contribuia la dezvoltarea unor competențe esențiale pentru societatea actuală: comunicarea eficientă, cooperarea, ascultarea activă, negocierea și exprimarea argumentată a opiniilor.
Un element extrem de valoros pe care l-am remarcat a fost importanța acordată activităților de dezbatere și argumentare. Una dintre sarcinile intermediare propuse elevilor a fost organizarea unei dezbateri pe tema: „ Freedom of Speech and Freedom of Press must be controlled to protect homeland security”. Prin intermediul acestei activități, elevii au fost încurajați să își susțină punctul de vedere folosind argumente logice, exemple relevante și structuri lingvistice adecvate. Astfel de activități contribuie semnificativ la dezvoltarea competențelor de public speaking, gândire critică și exprimare spontană în limba engleză.
Consider că această abordare ar putea fi implementată cu succes și în cadrul orelor de limba engleză din România. În multe situații, predarea limbii străine rămâne încă centrată pe exerciții repetitive sau pe acumularea de cunoștințe gramaticale. Experiența observată în Franța demonstrează însă că elevii devin mult mai motivați atunci când învață limba prin teme actuale, situații autentice și activități interactive. Dezbaterile, activitățile de mediere, analiza documentelor autentice și proiectele colaborative ar putea contribui la creșterea interesului elevilor români pentru studiul limbii engleze și la dezvoltarea unor competențe reale de comunicare.
De asemenea, am apreciat modul în care profesorii integrau constant dimensiunea culturală în lecții. Limba engleză nu era predată izolat, ci în strânsă legătură cu istoria, politica, arta și societatea contemporană. Elevii erau încurajați să înțeleagă contextul cultural al documentelor și să reflecteze asupra valorilor și contradicțiilor societății americane. Acest tip de abordare interdisciplinară dezvoltă nu doar competențele lingvistice, ci și competențele civice și interculturale ale elevilor.