EXPERIENŢA ERASMUS- ABORDĂRI INOVATOARE ÎN PREDARE
87
Prof. Oana Petronela PONEA, Liceul Teoretic „ Emil Racoviţă” Vaslui
În perioada 12-16 mai 2025, am participat la cursul DIGITAL HORIZONS- Equipping Educators for Tehnology _ Integrated Learning, în Viena, Austria, curs ce a vizat înțelegerea şi rolul tehnologiei digitale în educație, inclusiv beneficiile și provocările sale, dezvoltarea competențelor în utilizarea instrumentelor digitale, cu scopul de a îmbunătăți predarea, învățarea şi înțelegerea principiilor cetățeniei digitale, precum și încurajarea unui comportament responsabil online în rândul elevilor. Cu acest prilej, am realizat încă o dată importanța integrării tehnologiei în procesul educativ și am descoperit noi metode și strategii moderne de predare: gamificarea, cronometrul Pommodoro, chat GPT, metoda Hook, cu avantajele și dezavantajele utilizării lor. Aşa încât aş putea spune că pas cu pas, mi-a devenit clar că, în era în care trăim, este necesar, aș spune chiar obligatoriu, să faci parte din digitalizare.
Un alt aspect relevant al cursului a fost împărtăşirea experienţei personale în urma pandemiei de Covid 19. În urma discuţiilor, am căzut de acord că Pandemia COVID-19 ne-a schimbat fundamental perspectiva asupra predării. Înainte de pandemie, preferam metodele tradiționale, care se concentrau pe interacțiunea în clasă. O dată cu trecerea la învățământul la distanță, a trebuit să dezvoltăm o abordare integrată din punct de vedere tehnologic în predare. S-au susținut lecții folosind Google Meet și Zoom. Acest proces ne-a învățat flexibilitatea, importanța respectării ritmului individual de învățare al elevilor și valoarea abordării diferitelor stiluri de învățare. În același timp, ne-am reevaluat metodele de evaluare; am început să folosim instrumente de evaluare bazate mai mult pe proiecte și orientate spre proces. Învățarea asistată de tehnologie a devenit o parte permanentă a orelor și s-a observat că această schimbare a avut un impact pozitiv asupra implicării elevilor.
Aşa cum am menţionat anterior, prin intermediul acestei experienţe vieneze, am descoperit metoda Hook, care este de fapt o reprezentare vizuală a teoriei schemelor în psihologia cognitivă. Ideea cheie ar fi următoarea: învățarea are loc prin intermediul rețelelor de informații, inclusiv instrumente digitale și conexiuni sociale. În acest fel, învățarea nu este doar internă, ci implică și noduri externe( cum ar fi site-uri web, colegi, IA). „ Cârligele” sunt noduri și legături într-o rețea: cu cât sunt mai multe conexiuni, cu atât înțelegerea și adaptabilitatea devin mai puternice.
În predare, un „ cârlig” se referă la o introducere captivantă a unei lecții, concepută pentru a capta şi menţine atenția elevilor și a le stârni interesul pentru materia studiată. Este un element crucial pentru motivarea elevilor și stabilirea unui ton pozitiv pentru învățare. Cârligele pot lua diverse forme, cum ar fi o poveste captivantă, o întrebare care provoacă gândirea sau un element vizual relevant, toate având scopul de a trezi curiozitatea elevilor și de a-i pregăti pentru învățare. Aspecte cheie ale cârligelor eficiente pentru lecții:
• Implicare: cârligele trebuie concepute astfel încât să implice activ elevii, încurajându-i să participe și să gândească critic.
• Relevanță: conectarea cârligului la cunoștințele și experiențele anterioare ale elevilor îi ajută să vadă valoarea și relevanța lecției.
• Curiozitate: un cârlig bun creează un sentiment de mister sau intrigă, determinând elevii să caute răspunsuri și să aprofundeze subiectul.
• Memoriabilitate: un element de captare a atenției bine conceput poate acționa ca un declanșator al memoriei, ajutând elevii să-și amintească conținutul lecției mult timp după ce a fost predat.