EDUCAŢIE DE CALITATE, UN PAS SPRE ANTREPRENORIAT EDIŢIA I
În domeniul economic apar mereu nou-veniţi, noi companii. Istoria civilizaţiei umane ne-a demonstrat că formele de organizare economică au o vechime de peste 500 de ani. În formele incipiente de organizare a activităţilor economice au îndeplinit calitatea de producători de bogăţie materială, bucurându-se de un imens succes.
Dacă ne uităm la ele, în lumina a ceea ce ar fi putut deveni, cele mai multe companii au performanţe slabe. Ele au existat încă dintr-un stagiu timpuriu al scării evoluţiei, dezvoltându-se şi exploatând doar o mică parte a potenţialului lor.
În cazul unei trăsături accentuate de individualism, comunităţile şi companiile au fost toate afectate- chiar devastate- de falimente corporative premature. Companiile au dat falimentat deoarece politicile şi practicile lor erau bazate prea mult pe gândirea şi limbajul economic. Companiile au murit din cauza faptului că managerii lor s-au concentrat exclusiv pe producerea de bunuri şi servicii, uitând de faptul că organizaţia este o comunitate de fiinţe umane, implicate în afaceri, în orice afacere, care trebuie să rămână activă.
Managerii se preocupa ei înşişi de forţa de muncă şi de capital, trecând cu vederea faptul că forţa de muncă înseamnă oameni reali. „ Toate familiile fericite se aseamănă una cu cealalta” scria Tolstoy în Anna Karenina. Dar” fiecare familie nefericită este nefericită în felul său propriu”.
Companiile active au propria personalitate, care le permite să evolueze în mod armonios. Ele ştiu cine sunt, înţeleg cum se încadrează în lume, evaluează, estimează, apreciază ideile noi şi oamenii noi, administrează banii lor într-un mod care le permite să guverneze viitorul lor. Aceste trăsături de personalitate se manifestă ele însele în comportamentul destinat să reînnoiască societatea de-a lungul mai multor generaţii.
Companiile care sunt active produc bunuri şi servicii pentru a câştiga păstrarea lor în acelaşi mod în care cele mai multe au locuri de muncă, în scopul de trăi viaţa. După cum toţi ştim, istoria corporatistă constă mai ales în cărţi scrise de autofelicitare şi articole scrise de către oameni din compania însăşi despre virtuţile directorului executiv.
Durata medie de viata a unei companii, de acest fel, este mult mai scurtă decât durata de viaţă a potenţialului său. Corporaţiile sunt încă în epoca de piatră, deoarece nu au realizat ce potenţial propriu deţin. Durata medie de viaţă a fost preconizată la mai puţin de 20 ani. Comapniile care sunt active fac faţă foarte bine managementului pentru schimbare. Conservatorismul în finanţare companiilor. Banii din bancă le-au permis companiilor să determine creşterea şi evoluţia lor. Companiile
active sunt capabile să se adapteze ele însele la schimbările din lumea care le înconjoară. Războaiele,
86