EDUCAŢIE DE CALITATE, UN PAS SPRE ANTREPRENORIAT EDUCAŢIE DE CALITATE, UN PAS SPRE ANTREPRENORIAT | Page 119

EDUCAŢIE DE CALITATE, UN PAS SPRE ANTREPRENORIAT
EDIŢIA I
În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, 53,9% dintre antreprenorii români sunt absolvenţi ai
învăţământului liceal şi universitar, în timp ce 1,7% dintre ei au absolvit doar nivelul de educaţie
primară. De aici, rezultă importanţa orientării conţinutului curriculei şcolare către dezvoltarea unei
culturi şi a abilităţilor antreprenoriale, care trebuie îmbunătăţite în învăţământul superior, indiferent de
domeniul de specializare.
În
România s-au făcut paşi importanţi prin introducerea
unor elemente de cultură
antreprenorială în curricula şcolară din primele clase de studiu, continuate la nivelul gimnazial şi
licealşi apoi continuate în mediul academic care joacă un rol major şi complex în formarea şi
diseminarea culturii antreprenorial pentru studenţi.
Profesorilor le revine un rol deosebit, însă aceştia ar trebui să fie sprijiniţi de companii private
şi organizaţii non-profit care pot asigura resurse şi experienţă practică. Impactul educaţiei
antreprenoriale trebuie să preocupe fiecare stat al UE şi să stea la baza unui cadru de sprijin care să
asigure integrarea educaţiei antreprenoriale din sistemul de învăţământ cu dezvoltarea competenţelor
cheie prin formarea profesională continuă. De altfel, Agenda Oslo pentru educaţie antreprenorială în
Europa, lansată în 2006, a stabilit ca prioritate pentru statele membre elaborarea strategiilor naţionale
pentru educaţie antreprenorială, cu obiective clare, menite să acopere toate etapele de educaţie.
În Uniunea Europeană, antreprenoriatul este inclus în programele naţionale pentru
învăţământul profesional în majoritatea ţărilor membre, învăţământ profesional care la noi înîncepe să
ia avânt, România fiind una din cele câteva ţări europene care nu au încă o strategie naţională pentru
educaţie antreprenorială. Deşi în ultimii 10 ani au fost implementate iniţiative pentru promovarea
educaţiei antreprenoriale, atât în sistemul naţional de educaţie cât şi sub diverse programe de formare
continuă, în acţiunile întreprinse până acum neexistând o coerenţă între ele.
În pofida unor elemente încurajatoare, se pare că asimilarea şi eficacitatea educaţiei
antreprenoriale în şcoală este încă departe de a fi pe deplin satisfăcătoare, datorită şi lipsei parţiale a
competenţelor adecvate în domeniul antreprenoriatului în rândul cadrelor didactice, fiind o problemă,
mai cu seamă în ceea ce priveşte experienţa practică. Indiferent de domeniul formării profesionale,
calea cea mai eficace de a preda antreprenoriatul este de a implica elevii în proiecte şi activităţi
practice, în care se pune accentul pe învăţarea prin experimentare şi în care se dobândeşte experienţă
reală în antreprenoriat.
Se poate constata progresul semnificativ în sistemul naţional de educaţie preuniversitară,
unde prin revizuirea curriculei pentru toate nivelele şcolare aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei
5097/2009, educaţia antreprenorială este explicit recunoscută ca obiectiv trans-curricular.
118