Contribuţii la achiziţia şi structurarea cunoştinţelor în sisteme inteligente pentru diagnoza defectelor
Abordări aproximative privind alocarea şi încărcarea resurselor pentru SADU
respectivul nod în timp ce, un alt nod poate avea un număr mai mare de
procesoare, respectiv cu o alocare de memorie mai mică.
Identic exemplului descris anterior, la un moment dat, într-un nod
pot sosi foarte multe cereri simultan, provenite de la mulţi clienţi, lucru
care poate conduce la o funcţionare în parametri nedoriţi, sau chiar o
blocare a aplicaţiei, maşinii virtuale sau chiar a infrastructurii. De
asemenea, fiecare nod are o partiţionare fuzzy relativă la gradul global
de încărcare a sistemului.
Modelul supus atenţiei, după cum se observă în figura 3.1, are în
componenţă următoarele blocuri: tabelul de distribuire, indicele de
încărcare nod, tabelul de costuri şi controlerul fuzzy care gestionează
echilibrarea încărcării resurselor de acelaşi tip din cadrul infrastructurii
IT.
Figura 3. 1. Modelul propus
Tabelul de distribuire conţine legăturile de comunicare dintre
nodurile compatibile ale sistemului. Problema şi algoritmul de
distribuţie sunt tratate pe larg de Ioan Cătălin Angelo (2008). Din
moment ce ştim că distanţa dintre două puncte este o linie dreaptă, şi de
vreme ce costul intervine în migrarea unei sarcini sau a unui client de la
un nod la altul, rezultă că eficienţa creşte cu cât distanţa de transport este
mai mică. Astfel, un client se poate conecta la un nod îndepărtat doar
dacă nu există de un nod eligibil apropiat.
Un alt element la care facem referire în continuare este, „cererea”.
Din moment ce nivelul cererii între noduri diferă şi fluctuează în mod
imprevizibil, pentru a evita blocajele sau supraîncărcarea se impune
crearea unui sistem de monitorizare a cererii/distribuţiei. Dar, fără o
cuantificare a gradului de utilizare a resurselor disponibile nu putem
înţelege cererea. Este logic şi sustenabil ca fiecare client să aibă un acces
optim şi un timp de răspuns cât mai bun ca urmare a cererii lui.
76