DIAGNOZA DEFECTELOR. 2012 | Page 121

Contribuţii la achiziţia şi structurarea cunoştinţelor în sisteme inteligente pentru diagnoza defectelor Concluzii fost luate măsuri în vederea creşterii disponibilităţii resursei. Pentru modelul propus este determinantă modalitatea de semnalizare şi monitorizare a viitoarelor necesităţi din sistem, pentru ca acesta să funcţioneze în parametri optimi. Prin urmare, dacă un sistem semnalizează o posibilă stare de colaps, avem indicii sigure privind o anume nevoie de resurse ce trebuie asigurată, prevenind situaţia de nefuncţionalitate (secţiunea 3.2.3). Permite evaluarea stării globale a sistemului ce intervine în alocarea punctuală a resurselor către un factor critic datorită: a. Situaţiei (stare de defect)- conectare la reţea, client, servicii background b. Componentelor ( procesor, RAM, HDD) c. Direcţiilor de criticizare a resurselor d. Constrângerilor I/O e. Partajării resursei 7. Receptarea soluţiei indicate pentru evitarea stării de colaps În urma semnalizării stării de colaps (secţiunea 3.2.3), soluţia indicată de model ne spune viitoarele necesităţi pe care le are sistemul în vederea unei funcţionări în parametri optimi. Astfel, soluţia este inovatoare deoarece indică numărul de unităţi cu care trebuie suplimentată resursa Rj, în cazul în care aceasta este supraîncărcată cu diferite cereri ale sistemului (Figura B. 1). 4.3. Direcţii viitoare de cercetare. În viitor, atenția va fi îndreptată spre o continuare a cercetării întreprinse în această lucrare. Pe de o parte, din punct de vedere teoretic, pe lângă o analiză detaliată se va încerca identificarea punctelor sensibile/vulnerabile din sistem, pe baza informațiilor culese de la fiecare unitate de calcul, în vederea îmbunătăţirii modalităţii de alocare a sarcinilor într-un mod cât mai optim posibil. Astfel, cererea tot mai mare de resurse de către procesele active din cadrul unui sistem conducând de cele mai multe ori la o încărcare excesivă a resurselor disponibile, la o funcţionare anormală sau blocare a anumitor subsisteme din componenţa lui, va trebui analizată şi modelată astfel încât sistemul să evite inconvenientele amintite. În acest caz, vom recurge la o posibilă generalizare, care va consta în luarea în calcul a unei cascade de sisteme astfel încât la o prognoză de 114