Datină și port străbun | Page 5

I. Referate I.1. Portul popular românesc, Prof. Draghici Elena Luminița, Școala Gimnazială nr. 24 Timișoara Portul popular reprezintă unul dintre elementele de bază ale culturii unui popor, istoricii studiind chiar contribuția acestuia în procesul de geneză al neamului. Originile costumului popular românesc pot fi identificate în portul geto-dac, evoluând de-a lungul vremii mai mult pe partea de ornamentare decât pe cea de funcționalitate, de croială. Ca orice fenomen cultural, și portul popular este supus unei continue evoluții. Regăsindu-se într-o relație strânsă cu aspectele vieții sociale, acesta este în continuă transformare și se adaptează de fiecare data condițiilor de trai. Deși a pornit de la forme simple, costumul popular s-a perfecționat o dată cu trecerea timpului, căpătând din ce în ce mai multe atribute estetice, pe lângă cele strict funcționale. Unele detalii diferă în funcție de regiunile de proveniență, însă caracteristicile fundamentale ale portului popular au rămas aceleași, având ca trăsătură esențială unitatea în varietate. Portul popular se mai diferențiază în funcție de anotimp, viața cotidiană sau ocazii festive, vârstă și sex, adaptându-se fiecărui moment. Din punct de vedere utilitar, costumul popular se raportează la condițiile specifice fiecărei zone, dar și la ocupații și meșteșuguri. În privința elementelor ornamentale, aspectul costumelor este influențat de cele mai importante ceremonii din viața purtătorului. Piesa de bază a costumului popular românesc este cămașa, purtată atât de bărbați, cât și de femei. În costumul feminin se adaugă poalele și catrința. Aceasta mai este denumită și vâlnic, fotă sau opreg, în funcție de regiune. Aceste piese sunt țesute manual și ornamentate cu motive geometrice, vegetale, zoomorfe și antropomorfe, stilizând forme de inspirație naturală. Portul tradițional feminin este completat de găteala capului, compusă din marame, năframe, cepse sau cununi. O caracteristică a costumelor feminine din toate regiunile este folosirea culorii alb ca fond pentru cămăși și poale, iar în ornamente regăsim preponderent culorile negru, cafeniu, roșu, vișiniu, albastru, verde și violet. Cămășile sunt bogat decorate în zona pieptului, umerilor și mânecilor. Din plasarea și compoziția motivelor se obțin efecte coloristice deosebite, cu adevărat artistice. Portul bărbătesc este compus din cămașa amintită mai sus, mai lungă în zonele de Sud și Est ale țării și mai scurtă în Nord și Vest, și din pantaloni, lungi și strâmți, în Sud și Est (denumiți și ițari), mai scurți și mai largi în Nordul și Vestul țării. Peste cămașă se poartă un brâu țesut în casă sau un chimir din piele. În ziua de azi, portul tradițional nu se mai regăsește exclusiv în zonele rurale, ci și în mediul urban, unde putem vedea din ce în ce mai mult elemente tradiționale în garderoba cotidiană. Mai mult decât atât, începând din anul 2013, mai mulți tineri români susținători entuziaști ai tradițiilor au impus 24 iunie ca Ziua Internațională a Iei.  Pop, Mihai. Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976  Roșu, Georgeta. Costumul tradiţional în România, Bucureşti, 2011  Secoșan, Elena; Petrescu, Paul. Portul popular de sărbătoare din România, București, 1984 I.2. Educatia copilului prescolar in spiritul pastrarii valorilor traditionale, Prof. Muresan Delia/ Prof. Apan Dorina, Grădinița ”Lumea Piticilor” Dej ”Într-o țară așa de frumoasă, c-un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie, și cum să nu-ți ridici fruntea, ca falnicii strămoși de odinioară, mândru că poți spune: sunt român!" (Alexandru Vlahuta) CENTENARUL UNIRII( 1918-2018) a devenit un prilej şi în gradinita noastra pentru deschiderea unei palete largi de evenimente culturale . Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală. Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa. 1 Decembrie este Ziua Naţională a României. UNIREA Țărilor Române a fost visul dintotdeauna al 5