Învierea morților
4 . Tot ce este acum materie , odată a fost spirit , care s-a desprins de bunăvoie din ordinea dumnezeiască , a căzut în ispită , s-a întărit și s-a împietrit în aceasta , ceea ce a dus la formarea materiei . Materia nu este deci altceva decât spirit condamnat și împietrit în el însuși . Spus și mai simplu , materia este cel mai gros și mai greu înveliș al spiritului .
5 . Niciodată însă spiritul nu poate el însuși să devină materie , cu tot învelișul său tare și greu , ci trăiește și există mai departe în materie , de orice fel ar fi aceasta . Când materia este foarte tare , și viața spiritului din ea este foarte îngrădită și nu se poate dezvolta dacă nu i dă ajutor din afară .
6 . În stânca tare , viața se poate dezvolta de-abia după ce ploaia , zăpada , rouă , grindina , fulgerul și alte elemente vor înmuia piatra , care va deveni tot mai poroasă . Prin aceasta , puțina viață eterică va ieși la suprafață , la aer , o parte își va forma un înveliș nou mai ușor și mai moale , la început sub formă de mucegai , apoi de mușchi de stâncă . Dar viața liberă va fi după o vreme nemulțumită și cu acest înveliș și de aceea își va face în curând unul nou , în care să se poată mișca mai liber și mai ușor .
7 . Atât timp cât noul înveliș este ușor și moale , spiritul închis în acest înveliș se simte bine și nu va cere mai mult . Numai că învelișul , care la început a fost ușor , devine iarăși tot mai tare și mai greu , datorită activității interioare a spiritelor , care acum împing mereu la o parte materia apăsătoare și devin astfel tot mai rigide . Din acest motiv viața spirituală tinde spre evoluție , dând mai întâi naștere firului de iarbă , iar , în evoluțiile următoare , trunchiului de copac , și caută , prin tot mai strânse cercuri și crestături , să se apere de solidificarea mereu crescândă care ascensionează . Deoarece , până la urmă , tot nu se poate apăra de totala solidificare , spiritul îngustează pe cât posibil trunchiul și caută evadarea în ramurile subțiri , în frunze și , în final , în flori . Cu timpul însă și acestea devin tot mai solidificate , iar spiritele , văzând că strădania lor a fost zadarnică , se încapsulează și se păstrează în coconi înveșmântați cu materie mai bine aleasă de ei .
8 . Astfel apar apoi tot felul de semințe și fructe . Dar cea mai egoistă parte din viața devenită liberă a unei plante nu câștigă mult ; căci ceea ce se ascunde în învelișul tare al seminței trebuie să urmeze de tot atâtea ori același drum de câte ori sămânța cade în pământul umed și îndestulător de viață . Cealaltă parte a vieții , mai răbdătoare , care se mulțumește să rămână în materia grosieră ca scut și purtător al vieții vii și nerăbdătoare , putrezește și renaște apoi într-o formă mai înaltă și mai liberă . Aceasta se înveșmântează deja cu o formă animală . Ceea ce este devorat ca hrană de om și de animale este folosit în mare parte pentru întreținerea cărnii , partea mai nobilă întărește nervii și animă mintea , iar partea cea mai nobilă va deveni substanță sufletească .” ( Marea Evanghelie a lui Ioan , Vol . 4 , Capitolul 103 )
* Ce este materia ?
Emoția este puterea care atrage . Voi veți trăi experiența lucrului de care vă temeți foarte tare .
Un animal - pe care voi îl considerați o formă inferioară de viață ( chiar dacă animalele acționează cu mai multă integritate și cu mai multă consecvență decât oamenii ) - știe imediat dacă vă este teamă de el .
Plantele - pe cale voi le considerați o formă chiar mai inferioară de viață - răspund oamenilor care le iubesc mult , mai bine decât celor cărora nu le pasă de ele .
Nimic din toate acestea nu este o coincidență . Nu există coincidență în univers - doar un proiect grandios , un „ fulg de zăpadă ” incredibil .
118