Cuvântul lui Dumnezeu despre venirea cu norii Cuvântul lui Dumnezeu despre venirea cu norii | Page 21

Precum S-a suit, așa și vine, cu norii vine
Iată, poporul Israel în mijlocul căruia M-am născut Fiu al omului ca să mor ca omul, și apoi să înviez omorând moartea pe care omul a făcut-o peste el, poporul la care M-am arătat acum două mii de ani nu M-a cunoscut ca să vină la Mine, și nu mai vine la Mine dacă el așteaptă venirea Mea fără să se grăbească să Mă aștepte, dar Eu îi spun că nu o așteaptă și că niciodată nu a așteptat-o.
O, nu mai crede omul în venirea sa la Mine, în statul Meu cu el pe pământ; nu mai crede omul care a uitat că Eu M-am făcut Fiul Omului acum două mii de ani ca să-l fac Dumnezeu pe om.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu în sâmbăta pomenirii celor adormiți din 14-02-2004 ***
Iată sărbătoare de cuvânt, zi de aducere-aminte când Eu, Domnul, cu mână tare am întins cerul ca un cort peste voi, copii unși peste vremea aceasta de mâna Domnului și a sfinților Lui. Eu sunt Cel ce am norii suire și coborâre, umblând pe aripile vânturilor și făcând pe îngerii Mei duhuri, și pe slugile Mele pară de foc. La început am întemeiat pământul pe temeliile lui și nu se va povârni în veacul veacului. La sfârșit întemeiez cer nou și pământ nou și Ierusalim nou, precum este scris, iar ceea ce este nou face să treacă ceea ce este mai înainte, și Miam întemeiat tron, și din tron, glas de cuvânt peste pământ, și fac vânturile trimișii Mei, iar flăcările de foc, slugile Mele, precum am lucrat pe munte înaintea lui Moise cu flăcări de foc scrierea poruncilor vieții. Așa lucrez și la sfârșit cerul și pământul și Mă mlădiez cu lucrarea Duhului Sfânt ca s-o puteți purta, fiilor. Dar tot flacără de foc este și azi duhul cuvântului Meu, și este credință în cei ce-l au pe el lucrător de la Mine peste cei ce se sfințesc, și fericiți, de șapte mii de ori fericiți sunt cei ce cred și se sfințesc pentru Mine, Cel ce am norii suire și coborâre și umblu pe aripile vânturilor cu îngerii și cu car de foc. Amin.
O, copii înțelepțiți de cuvântul vieții, viața este o poruncă, fiilor, și am spus vouă să îndemnați pe fiii poporului ales să fie flacără de Duh Sfânt și să fie ca împărăția cerurilor poporul și nu ca pe pământ, căci cu flăcări de foc am scris Eu poruncile vieții, iar viața trebuie să fie împlinirea poruncilor vieții. Amin. Grăiți zi de zi poruncile vieții și tainele lor și lucrarea lor în voi și peste tot lucrul vostru, copii ai noii împărății. Vreau să fac din voi peste pământ norii suirii și ai coborârii Mele pentru inima omului și să fim purtați de vântul Duhului Sfânt, și flăcări de foc să ne arătăm între oameni, că Eu de aceea am întemeiat Ierusalimul și l-am numit nou, l-am numit așa ca să treacă cele de până acum, fiindcă cele ce nu se văd sunt, iar cele ce se văd nu sunt. Amin.
O, nu iubiți pe cele ce nu sunt, ci pe cele ce sunt, fiilor, și învățați ce taină sunteți voi, și credeți în taina aceasta, și să străluciți cu ea peste pământ de șapte ori mai mult ca soarele, căci Duhul Sfânt și templele Lui de pe pământ sunt soarele și luna care străjuiesc cerul cel nou și pământul cel nou, după cum scrie în Scripturi despre cetatea cea nouă care n- are trebuință de soare, nici de lună ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminato, și făclia ei este Mielul, și neamurile vor umbla întru lumina ei, iar regii neamurilor vor aduce la ea mărirea lor. Amin.
Viața Mea în om este porunca lui Dumnezeu scrisă cu foc pe pământ. Arată-te în Mine, că e vremea arătării slavei lui Dumnezeu! Arată-Mă în tine, că mare și slăvită este taina vieții Mele în om, taina de ucenic al Mielului lui Dumnezeu, și îndeletnicește-te, poporul Meu, cu viața în toată clipa, căci moartea înseamnă tot ceea ce nu este viață, iar tu numai viață cerească să fii pe pământ, numai cuvânt de Duh Sfânt, numai întreg întru Mine și Eu întru tine, că e vremea arătării Domnului peste pământ, poporul Meu, popor al veacului cel nou pe pământ. Am despărțit veacurile cu tine, Ierusalime nou, și le spun neamurilor pământului
21