Despre chipul cioplit şi semnul crucii
O , fiilor , o , fiilor , păziţi-vă credinţa , păziţi-o de cei mincinoşi , păziţi-o cu semnul sfintei cruci , care sfinţeşte toate , şi cu numele Domnului şi cu râvna străbunilor , care au sfârşit credincioşi şi au trecut spre începutul lor cel din cer .
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Botezului Domnului , din 19-01-2014 ***
Eu sunt Cel ce sunt , şi sunt Păstor . Eu sunt Păstorul Cel cu crucea , Păstorul Cel de sus .
E zi de praznic sfânt , e ziua crucii , sărbătorită bisericeşte , şi a rămas ea praznic bisericesc când crucea pe care M-a răstignit poporul iudeu a fost scoasă din pământ şi pusă pe masă spre mărturie Mie între oameni , ca să creadă cei mari şi cei mici că a venit Domnul din cer pe pământ şi că a biruit moartea prin cruce dacă oamenii L-au dat la moarte , şi totul prin cruce se biruieşte , tot ce este de biruit . Amin .
O , M-am lăsat sub cruce , şi pe cruce apoi ca să-i arăt omului să semene cu Mine cu viaţa lui , mai ales că omul este şi vinovat . O , niciodată omule , n-ar fi să te ascunzi de vina ta sau de cea pusă peste tine şi să te scuturi de ea când cineva vede la tine vină sau îţi spune despre ea . Tu eşti om , şi tot te scuturi de vină , iar Eu am fost Dumnezeu şi am intrat sub vină şi nu M-am scuturat de ea în faţa nimănui , ci am purtat tot ce a venit spre Mine să port şi să pot , şi am putut să-Mi însuşesc vina care Mi-a fost pusă , iar prin răbdare am biruit moartea cea pentru vină şi eram Cel nevinovat , căci eram din cer , nu din lumea aceasta eram , şi n-aveam nimic în ea şi nici ea în Mine .
O , nu tăiaţi din cruce , fiilor ! Nu căutaţi în dureri mângâieri , ci doar răbdare şi iubire de Dumnezeu , că iată ce păţesc cei ce umblă după mângâieri căutând aşa în încercări ale vieţii ! Mângâierile îi aduc omului dor de bucurii neziditoare , milă dăunătoare deoparte şi de alta şi depărtare de Dumnezeu apoi şi dor de păcat apoi . În dureri şi în încercări mici sau mari , luaţi numai de la Mine întărire şi răbdare şi cuminţenie şi înţelepciune prin dureri , căci durerile îl zidesc , nu mângâierile îl zidesc pe om , şi vă învăţ pe voi toate acestea ca să audă toţi oamenii de pe pământ învăţătura Mea de peste voi şi să ia din ea , măi fiilor , şi să ştie că durerile , nu mângâierile îi aduc omului bucurii , ba mai mult de atât , mângâierile îl strică pe om , iar durerile îl cuminţesc . Mângâierile îl fac pe om să uite de Domnul şi să alunece spre slăbiciuni şi să se lase înşelat de ele chiar în vremea clipelor grele , şi-şi pierde atunci mintea cel ce caută pentru dureri mângâieri . Dar Eu , Domnul , îl las atunci pe om pe mâna mângâierilor căutate de el şi Mă depărtez cu ajutorul Meu , aşa cum şi omul se depărtează de Domnul şi se alătură cu omul în vreme de ispită .
O , oameni de pe pământ , bolnavi sau nu de boala necredinţei , pe care numai oamenii o au , iată ce vă spun Eu , Domnul , în zi de praznic pentru crucea Mea : vă spun că Dumnezeu rabdă şi că omul nu rabdă , şi ar trebui omul să rabde , nu Dumnezeu , căci Dumnezeu îl rabdă pe cel ce nu rabdă , îl rabdă îndelung . O , de ce nu rabdă omul ? Şi dacă nu rabdă , ce face ? Iată , omul nu-şi poartă vina şi răbdarea cea pentru ea . El se scutură de vină înaintea celorlalţi pentru că nu vrea să-şi rabde vina , şi nu este cinstit să facă aşa , să facă nedreptate lui Dumnezeu , să-L pună pe Domnul să rabde pe urma vinei lui . Cum adică rabdă Domnul în locul omului ? O , rabdă Domnul sâcul cel de la diavol , rabdă Domnul mereu bucuria diavolului împotriva Lui şi a omului , căci diavolul îl biruieşte mereu pe om şi se duce apoi la Domnul ca să-I arate ce face omul şi să-şi ia partea ce i se cuvine din lupta cea împotriva omului , căci omul se lasă biruit şi îi este ruşine apoi să recunoască ce a făcut , ba chiar se dezvinovăţeşte mereu şi s-a deprins aşa , s-a deprins să se
71