Cerul- scaunul de domnie, pământul- aşternut picioarelor- omul îndumnezeit
fără Mine, pentru că El M-a trimis să Mă cobor și să-i aduc cu Mine pe cei la care Mă cobor, pe cei în care Mă cobor. Eu sunt Fiul Tatălui, și M-am coborât în voi ca să vă învăț și pe voi să lucrați și să stricați lucrarea lui satana.
Când a venit la Mine cel bolnav cerându-Mi să-i vindec trupul de boală și de duh rău, l-am vindecat și i-am zis: « Du-te, dar de acum să nu mai păcătuiești, ca să nu-ți fie ție ceva mai rău ». Și ție, măi poporul Meu, ție cum ți-am zis când ai venit ca să fii cu Mine? Căci te-am primit și team vindecat prin cuvânt de plata păcatelor de până atunci, adică te-am iertat și te-am primit și nu ți-am zis: „ Du-te, și să nu mai păcătuiești!“, și ți-am zis: „ Vino, și să nu mai greșești; vino și stai cu Mine ca să nu-ți fie ție rău!“.
O, măi copii, iată, în ziua aceasta de sărbătoare vorbesc cu poporul acestei lucrări. Am vorbit atâția ani cu poporul acestei lucrări. Sunam din trâmbița cea dumnezeiască și îl anunțam să se adune la masa cuvântului Meu,( Vezi selecția tematică: „ Trâmbițele apocaliptice”,- și pe jumpshare; joomag; archive; Google Drive; Scribd; pubhtml5, n. r.) și venea poporul acestei lucrări, dar auzind nu auzea și venind nu venea. Nu venea, fiilor, nu venea, că dacă venea, venit era și venit rămânea. Venea și se întorcea, venea și pleca, și nu venea. Nu venea dacă făcea așa. Îl strângeam mereu, ca să-l vindec mereu. De câte ori cădea, îl sculam iertându-l, că el nu se scula. Îl sculam Eu, că el nu se scula, căci ca să te scoli înseamnă să urăști căderea și să nu mai cazi. Dar Eu îl sculam, și el se ducea de la Mine și cădea iar. Cădea, pentru că era semeț, că nu o să se audă niciodată să cadă cineva dacă nu se semețește ridicându-se deasupra lui Dumnezeu. Dacă Eu veneam și îi spuneam să nu mai facă, el nu făcea așa, el făcea mereu împotrivă, și asta se numește că iar cădea semețindu-se deasupra scaunului lui Dumnezeu. O, și când auzeam mereu așa cum aud și acum de la acest popor că zice că „ Dumnezeu e bun și știe că satana e de vină și vede lupta noastră cu satana“! O, măi creștine, nu ai să vezi niciodată pe cel ce se luptă cu satana, și ca să nul biruiască pe satana; niciodată, fiule. Și ai să vezi mereu pe satana în calea omului biruindu-l pe cel ce nu se luptă cu satana. Numai cel ce nu se luptă, numai acela e biruit, numai acela. Cel ce primește pe acest înger, acela devine satană care luptă împotriva lui Dumnezeu, împotriva împărăției lui Dumnezeu, și acela Îi răstoarnă scaunul lui Dumnezeu, statul lui Dumnezeu înăuntrul său. Eu de aceea am venit cu această lucrare, ca să așez la loc drept scaunul lui Dumnezeu, să-l așez ca să stea, și ca să împărățească stând. Dar de la căderea lui Lucifer nu s- a mai pomenit să stea Domnul în omul care are pe acest înger înăuntrul său.
Iată, vorbesc cu voi despre îngeri, ca să cunoașteți voi pe acest înger rău și să nu-i dați împărăție, fiilor, să nu-i dați, să nu-i mai dați. La o parte din voi vă zic să nu-i dați, dar la o parte din voi vă zic să nu-i mai dați. Eu am venit să dărâm scaunul lui Lucifer, dar dacă poporul Meu nu va deosebi pe acest înger căzut din cer, se va lăsa mereu momit de șarpele care mușcă după ce momește, și apoi Lucifer, văzând, se duce și învinuiește pe om. De aceea, creștine, îți zic ție: ascultă de Dumnezeu și de cuvântul Său, căci dacă omul cel din Eden ar fi ascultat de cuvântul rostit peste el, nu ar mai fi ajuns să vadă rodul păcatului acesta.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la soborul sfinților arhangheli Mihail și Gavriil, din 21- 11-1993
***
Ți-am făgăduit, copilul Meu Israel, că voi veni la tine ca să scriu în carte despre minciuna înțelepciunii care vine de la om; să scriu în carte că omul fără Dumnezeu este om fără duh și este dat împrumut duhului rău de bunăvoia sa, așa cum s-a întâmplat cu omul cel de la început, care a
6