Cuvântul lui Dumnezeu despre cerul - scaunul de do Cuvântul lui Dumnezeu despre cerul - scaunul de do | Page 44

Cerul- scaunul de domnie, pământul- aşternut picioarelor- omul îndumnezeit
mea a fost cinstită și curată în fața lui Dumnezeu și în fața tuturor oamenilor, pentru că era cinstită și curată în fața conștiinței, mele. Dumnezeu mi-a dat de la începutul existenței mele doar conștiința mea de judecător, iar eu am trăit drept în fața acestui aspru judecător. Nu eu singur m-am trimis la samariteni, ci Marele Preot- în calitatea sa de locțiitor al lui Moise și al lui Aaron.
10. Dacă nu a fost drept că am fost trimis la samariteni, înțelepciunea lui Dumnezeu nu trebuia să mă pedepsească pe mine, ci doar pe acela care mă trimisese. Dar, deoarece i-a cășunat pe mine, nevinovatul, din clipa aceea am devenit cel mai mare dușman al lui Iehova, al cărui apostol îmi pari a fi tu, duhule!»
11. Atunci duhul a spus, cu o figură mai aspră: « Cunoști puterea și mânia lui Dumnezeu? Cum vrei tu, vierme nevolnic care te zbați în praful drumului, să-L înfrunți pe Dumnezeu?! Oare crezi că nu te poate ajunge puterea Lui și nu te poate nimici ca și când niciodată n-ai fi fost aici?!»
12. Eu am spus: « Asta poate cu siguranță, căci pentru existența pe care o am acum nu pot primi decât să blestem veșnic! Dar dacă eu nu mai sunt, atunci și dreapta mea furie și înverșunarea mea ar avea un veșnic sfârșit!»
13. Duhul cel sobru a spus însă: « Nu Îi poți porunci lui Dumnezeu să te distrugă! El te poate chinui cu durerile și necazurile cele mai înspăimântătoare, și atunci ai vedea până când te poți opune atotputerniciei Lui!»
14. Atunci am spus, plin de mânia cea mai vie: « Dumnezeu poate face asta, dacă Îi face o plăcere deosebită să chinuie o creatură doar pentru a-i arăta atotputernicia Sa! Dar te asigur, duhule, că Dumnezeu, de-ar fi de o mie de ori mai puternic decât este, nu-mi va înfrânge firea nici cu toate chinurile care Îi pot trece prin cap!
15. Prin bunătate, blândețe și dreptate dovedită poate face din mine ce vrea, poate face din mine mielul mieilor; prin mânia Lui însă, doar un diavol al diavolilor! Până acum, atotputernicia lui Dumnezeu nu mi-a dat altceva decât o viață chinuită, pentru care nu-I voi mulțumi niciodată. Dacă vreodată Îi va trece prin minte să aibă milă de mine și să repare răul pe care mi l-a făcut dintr-un capriciu de ființă atotputernică, atunci Îi voi fi recunoscător! Dar acum, când lucrurile stau așa cum stau, sunt cel mai mare dușman al lui Iehova. Pentru că în numele Său am plecat, cu cele mai bune intenții, de la Ierusalim spre Samaria, ca să propovăduiesc acolo slava și lauda Sa, iar El i-a lăsat pe diavoli să mă prindă și să mă biruie!
16. Poate că trimiterea mea acolo nu I-a fost pe plac! Dar dacă l-a putut dojeni pe falsul profet Bileam prin măgarul său, de ce nu ne-a dojenit și pe mine și pe tovarășii mei prin măgarii noștri, care ne purtau pe noi și bagajele noastre?!
17. Răspunde-mi sau te va lovi din gura mea un blestem cum n-a mai fost altul rostit pe acest pământ!» Atunci duhul a pierit, iar eu m-am prăbușit la pământ fară simțire!”( Capitolul 235 din Marea Evanghelie a lui Ioan, Vol. 3) *
Dezvoltarea materiei
1.( Domnul): „ Înainte de începuturi, când Dumnezeu Tatăl a făcut spiritele din gânduri ale Sale maturizate îndeajuns și le-a înzestrat cu puterea Sa așa încât să poată să înceapă singure să gândească și să voiască, a trebuit să li se arate și o ordine după care ele să gândească și să voiască, iar apoi să și făptuiască. Odată cu această ordine, a trebuit să fie pusă în ființă și ispita de a călca ordinea, căci altfel ele nu ar fi fost în stare niciodată să-și folosească voința proprie. Această ispită a adus o adevărată înviorare a vieții, în urma căreia aceste spirite au început să aleagă, să dorească cu tărie și să făptuiască.
44