Ce spurcă pe om, ce intră sau ce iese din el?
Galileii la nuntă și am făcut minunea vinului din apă, și dacă a văzut mirele pe Domnul minunilor, a lăsat mireasa și a plecat ca apostol al Domnului, și a rămas cu Mine acela și a lucrat mult pentru împărăția Mea peste oameni. Iată de ce am fost Eu la nuntă, și nu așa cum spun oamenii lumii.
Am grăit cu cei pe care-i adaug sfatului lui Israel. Am grăit și pentru cei din marginea acestei stâne, dar acum te vei da la răzvrătire, creștine vinovat cerului. Dă-te, tată, dacă asta alegi. Poate vrei să te duci în drumul oilor slabe, ca să țipi că nu sunt Eu Cel ce-ți spun acestea, și că sunt unii care strică legea lui Dumnezeu. Du-te, creștine, și zi ce vrei, dar aceasta este adevărat, că Adam a făcut acest păcat în rai, și tu îl faci pe pământ de șapte mii de ani.
Eu n-am binecuvântat nunta și patul nunții, și tu vei spune, poate, că Eu vin și stric legea ta, dar Eu, de la început, nu așa aveam să înmulțesc făptura, ci prin Duhul Sfânt și prin cuvânt. În loc să fi mers și tu cu Mine așa cum a mers mirele de la nunta din Cana Galileii, tu zici că nu sunt Eu Domnul Iisus Hristos, Cel Care vorbesc cu tine. Dacă zici așa, du-te și îți pierde mințile, că așa vrei tu, de frică să nu ți se ia poftele trupului. De luat tot ți se ia, că n-o să-ți mai ardă de păcat, dar deschide cartea și citește cum a fost pedeapsa poporului Israel pentru cârtire. Mai bine pune, tată, mâna pe coarnele plugului și uită-te spre Dumnezeu și ia ca iubire virtuțile creștinești pe care le-am avut Eu în mijlocul oamenilor, că unii învățați au plecat din învățătura lumii și au îmbrățișat lucrarea virtuților, fugind din lume și din duhul ei și din știința lumii. Fericit vei fi tu, Israele, dacă vei pune în fața ta mustrarea Mea, ca să alegi cununa care vine din lucrarea ei, că iată, caut bine, și voi pune peste tine veghetori, și le voi da de la Mine ca să ai tu, care vei alege lucrarea ascultării.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfinților împărați Constantin și Elena, din 03-06-1994.
***
O, poporul Meu, de câte ori ți-am spus să mănânci hrană curată și binecuvântată, hrană făcută de tine! pentru că tu ești binecuvântat pe pământ. De câte ori te-am pus să mănânci cu mâinile curate, cu mâini spălate de lume! Dar nu aveai cum să te îndeletnicești bine, că iar o luai cu cele dinainte, iar te lăsai și iar mâncai din mâna lumii pâine făcută de mâini necurate, hrană străină de binecuvântarea ta. De două mii de ani voiesc să așez pe pământ hrana cea din Eden, dar puțini au voit să semene cu cei dintru începutul cel curat. De șapte mii de ani mănâncă omul carne și nu se mai satură de ea. De șapte mii de ani stă omul căzut, și nu se mai scoală să stea din nou întru început. De aceea voiesc să te ridic pe tine, poporul Meu Israel, și să te numesc Israel în locul celui care n-a ascultat de Dumnezeu. De șapte mii de ani mănâncă omul animale și păsări și trupuri cu suflare de viață în ele, și zice că așa a lăsat Dumnezeu. O, poporul Meu, Mă tângui și Eu ție, că omul zice că așa a lăsat Dumnezeu, nu zice că omul a lăsat așa, că omul a făcut așa, și că Dumnezeu l-a răbdat pe om și îl rabdă de șapte mii de ani și îl binecuvintează așa cum este el de șapte mii de ani, doar se va lipi de om binecuvântarea Mea. Ce să-i fac? Săl blestem? Dar omul e blestemat prin ceea ce face pe pământ și peste trupul lui. Să-l mai blestem și Eu? Eu aștept să se prindă de om binecuvântarea Mea, să se prindă de-acum, că veacul e pe sfârșit. Veacul înseamnă omul, tată, veacul omului, timpul omului, voia omului, asta înseamnă veacul acesta. Dar veacul ce va să vină nu mai este al omului, și este al omului îndumnezeit din tălpi și până-n creștet, al omului născut din cer, al omului cel nou, care este după chipul și asemănarea lui Dumnezeu Iisus Hristos, Care S-a arătat oamenilor, Care S-a dat spre răscumpărarea oamenilor care vor crede în El.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica tuturor sfinților, din 26-06-1994 ***
18