Adevărata biserică
cum tu, poporul Meu, ai rămas să Mă mulțumești pe Mine, ai rămas din cei mulți care au venit să- Mi ceară vindecare și putere și au plecat apoi cu puterea și au făcut rău cu ea, căci n-au rămas cu Mine cei pe care-i vindecasem.
Eu trebuia să am un popor curat, dar omul lumii nu știe Scripturile venirii Mele. Nu le știu nici preoții bisericii. Ei știu de toate, numai Scripturile nu le știu. Ei știu să se dea învățători și duhovnici, dar iată ce vă spun Eu azi: fiilor, fiilor, una este să fii duhovnic, și tocmai la celălalt capăt este să fii duhovnicesc, ca să poți să fii duhovnic. Duhovnicul care nu este duhovnicesc înaintea Mea, acela este prooroc mincinos, așezat de la el citire în loc numit sfânt, și strică sfințenia locului sfânt unul ca acela, că Eu ridic pe cele ale Mele dacă le văd călcate sub picioare. Fiilor, fiilor, scrieți pe tăblița inimii voastre: una este să fii duhovnic, și alta este să fii duhovnicesc, după asemănarea cu Iisus Hristos. Eu sunt blând și smerit cu inima, că una este să fii smerit, și alta este să fii smerit cu inima. Cel smerit e smolit și greu de purtat în spate, iar cel smerit cu inima, e blând și senin și ușor de purtat de către toți cei din jur. Unul ca acela nu este greutate pentru nimeni. Unul ca acela înduhovnicește pe toți prin trăirea Mea în el. De aceea, tată, la începutul bisericii, acum două mii de ani, preotul era ales din cetate, din mijlocul neamului său, ca să fie cunoscut bine, și era numit și pus slugă pentru neamul său înaintea lui Dumnezeu; slugă și nu stăpân cum este astăzi preotul. Astăzi vine câte unul de la cealaltă margine și se așează episcop sau preot peste loc necunoscut. O, aceasta este rânduială omenească și străină de cele lăsate de Dumnezeu. Nu așa a fost în poporul Meu, și a fost așa în poporul din lume, în biserica lumii, nu în cea a lui Iisus Hristos.
O, poporul Meu, o, neamul Meu pe care te-am întocmit și te-am cunoscut ca să Mă cunoști și tu pe Mine! M-am înrudit cu tine, fiule, și te-am numit fiul Meu, poporul Meu, și din mijlocul tău lucrez cu învățători și cu slujitori, și îți voi mări neamul, și vei fi cunoscut, fiule, și vei fi numit poporul Domnului, așa cum te numesc Eu. Nu știu preoții de ce te numesc Eu pe tine Israel. O, tată, Israel înseamnă uns, asta înseamnă; înseamnă numele Meu. Pe Iacov l-a chemat Iacov, nu l-a chemat Israel, dar i-am pus acest nume pentru ca să fie din cer numele lui Avraam, Isaac și Iacov. Israel este numele ceresc al unșilor Mei, ori din ce popor ar fi ei, ori din ce neam de pe pământ ar fi. Acesta este numele cel făgăduit al celor ce vor iubi cerul pe pământ. Se miră preoții și arhiereii de acest nume pus peste România, dar cine nu citește pe Dumnezeu, acela nu știe lucrarea lui Dumnezeu.
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica tuturor sfinților, din 18-06-1995 ***
Măi fiule de azi, de ce, oare, îți spuneam Eu mereu să nu dorești să mori? Că te voiam sfânt pe tine, și te voiam întru nepătimire, așa cum a fost Ioan cel curat, care stătea alipit cu sânul Meu curat. Înfeciorește-ți inima, Israele, fiule al Meu, ca să nu te poată judeca nimeni cu cartea aceasta. Fugi, fiule, de fața cea schimonosită a fiilor lumii care zic că sunt creș- tini. Cine mai știe azi ce înseamnă să fie omul creștin? Ni-meni nu mai știe, până la unul nu mai știe. Preoții și arhiereii șiau pierdut toată înțelepciunea; au jucat-o la cărți, la zaruri, la popice; s-au dus cu ea la meciurile iadului, care au ieșit din pământ și care sunt pe pământ; au dat înțelepciunea pe curvie și pe băutură și pe fumat și pe femei, și încă își zic creștini. Nimeni, tată, nu mai iubește nepătimirea, și se duc la altar nespălați de păcate, și nu mai e pe nicăieri nici un strop de sfințenie, măi poporul Meu. De o mie de ani Mă înșeală biserica și își zice că e a Mea. Ba chiar și de două mii de ani Mă înșeală ea, că n-am putut nici acum două mii de ani să fac prin apostoli nepătimire în creștini, și se uitau
9