Adevărata biserică
Vă acopăr în ziua aceasta cu mantia Mea și vă grăiesc vouă, biserici și țări ale dreptei credințe și vă povățuiesc să vă întăriți ziua și noaptea în veghe și în credință și în iubire de Dumnezeu, că e negru peste tot pe unde nu este lumina ortodoxiei și Domnul ei Iisus Hristos, Cel care a lăsat acum două mii de ani ucenicilor Lui împărăția Sa ca s-o așeze din loc în loc cu sămânța ei pe pământ. O, și-au întocmit apoi țări și neamuri fel de fel de credințe cu numele Meu pe ele și-și vor dreptul să fie în rând cu cei ce-și zic creștini pe pământ, dar una este biserica Mea, nu mai multe, și se cheamă ea creștin-ortodoxă, iar celelalte sunt strâmbe, sunt după oameni făcute, nu după voia lui Dumnezeu, și nu sunt plăcute Mie aceste forme de credințe și e primejdioasă amestecarea, o, fii ai credinței sfinte, căci toate sunt vopsite, și nu sunt ele lumină peste oameni, și numai Eu, Domnul, Eu și cei ce seamănă cu Mine la mers și la port și la obiceiuri, numai aceia sunt lumină precum Eu sunt lumină a lumii. Și iată, bisericile creștin-ortodoxe și turmele lor, atât cât sunt în lume lumină a lumii ele sunt, precum Eu sunt, numai că oamenilor le place cu întunericul lor drept lumină, și Domnul nu încape cu ei.
Voi, țări creștin-ortodoxe, o, ce frumos ar fi fost pe pământ să fiți voi nedespărțite în iubirea de Hristos și să aveți putere de lucrat lumină mereu peste noroadele de pe pământ! Voi însă nu v-ați crescut iubirea Mea una de la alta, iar țara Mea română, țara Mea de azi, iată, n-a fost statornică și s-a aplecat pentru sprijin spre țări depărtate de Dumnezeu cu viața și cu credința, și ar fi fost altfel să fie, dar voi, țări creștine după voia Mea, v-ați construit arme de război și dați să le vestiți și să le arătați ca să stricați iubirea dintre voi și s-o schimbați cu amenințarea, căci amenințarea nu zidește iubirea, ci îngrijorarea o zidește, o, fiice ale credinței, și ce este mai jalnic e că țările la care se apleacă pentru sprijin țara Mea română, ca și alte țări cu credință vopsită, dau să strice în România obiceiurile sfinte și tradiția bisericească așa cum este ea primită de la părinți și de la sfinți, și Mă doare și Mă tot doare această îngrijorare, și va fi să nu cruț nuiaua dacă biserica ortodoxă se va apleca să facă jocul păgânilor și să-și păteze de tot fața și cămășuța ei de nuntă pentru masa Mea de cuvânt în mijlocul ei.
Iar tu, poporule mare cu întinderea și cu neamul, o, pace ție, poporule rus, și ține-te bine de partea credinței sfinte și a bisericii sfinte, că ai un cer mare de sfinți mari cu credința și cu minunile cerești deasupra ta, și nu lăsa să te cuprindă amețeala așa cum s-a întâmplat cu slujitorii bisericii din România, țara cuvântului Meu cel de azi, căci aceștia n-au voit să Mă asculte așa cum ai ascultat tu de Dumnezeu și nu te-ai dus să te amesteci cu cei ce dau să-și păteze credința cu amestecătură de păcat și de aplecare pentru lepădare de părinții cei sfinți. O, pace ție, biserică și turmă creștină, și unește-te cu duhul celor din cer ai neamului tău mare, că mari sfinți s-au ridicat la cer din mijlocul tău în vremea celor o mie de ani de când M-au primit pe vatra ta străbunii tăi cei sfinți, care s-au făcut neamul lui Iisus Hristos între pământ și cer, și tot așa să lupți să și rămâi, o, popor creștin, dar uită-te bine în cărți, căci Eu, Domnul, iubesc sfințenia, iubesc pacea, iubesc frăția, mila și credincioșia și iubesc jertfa cea plăcută Mie, și spun la toate popoarele ca să știe de la Dumnezeu că arma cea mai tare pentru apărare este iubirea de Dumnezeu și de frați, și de la ea credința cea dreaptă, credința creștin-ortodoxă în mijlocul unui întuneric mare al popoarelor fără Dumnezeu pe pământ.
O, popor rus, nu te îngrijora! Din mijlocul neamului român nu se ridică nici un rău asupra ta, că nu e în firea acestui neam să facă rău peste frate creștin și peste vecin, că poporul român este un neam duios la inimă și la iubire, chiar dacă popoarele creștine sunt acum aplecate pentru pace cu toate popoarele, căci așa este scris, să trăiască toți în pace cu toată lumea
178