Adevărata biserică
aceasta este şi aşa este ea şi în Tine este izvorul ei , din care ei pot bea şi se pot bucura cu bucuria cea deplină , căci altfel de bucurii sunt trecătoare şi îi trec pe oameni . Numai bucuria cea veşnică ajută-i pe oameni s-o caute şi s-o aibă , Bunule Învăţător al lor , dar fă-i pe ei să caute învăţătura Ta şi s-o pună la inimă şi să ia din ea viaţă spre viaţa lor .
E zi de praznic împărătesc , a mea şi a Ta zi de praznic , şi este ziua îngerului vestitor peste mine de la Dumnezeu . Le dăruim oamenilor bucuria mântuirii acestei zile şi folos de la ea lor , iar eu mă supun bucuriei Tale în mijlocul poporului cuvântului Tău , că Tu eşti Arhiereul bisericii Tale , Doamne , şi Tu ai întocmit-o pe ea acum ca s-o ai acum , când se surpă numele şi viaţa bisericii pe pământ , căci satana a biruit peste cei fără de dragoste de Dumnezeu în slujirea cea după datină pentru taina de biserică , iar mângâierea noastră este de la cei zidiţi de Tine acum biserică a Ta înaintea Ta , şi prin care Tu Te ridici Salvator pentru mulţi . Fericiţi cei curaţi cu inima , fericiţi mult , şi mulţi din ei vor primi plata pentru aceasta când se vor alege la dreapta şi la stânga toate şi toţi , după cum este scris , şi după harul pocăinţei , pe care Tu îl reverşi cu multul acum , când vii pe pământ cuvânt şi har plin de cuvânt , o , Fiule milos pentru om şi mult răbdând Tu cu sfinţii pentru scăparea multora în zilele ce vin . Amin .
Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Buneivestiri , din 07-04-2012 ***
În zi de duminică , a doua duminică după învierea Mea cea din ziua duminicii , întăresc numele zilei Domnului şi a odihnei Lui . Eu , Domnul Iisus Hristos , Domnul Cel înviat , întăresc prin cuvânt şi spun : ziua întâi a facerii este ziua cea mai mare , şi nu s-au grăbit prea mult minţile oamenilor de pe pământ , care nu ţin ziua cea mai mare între zile , nu s-au grăbit aceştia să priceapă ce mare este ziua aceasta şi ce mult înseamnă ea între Dumnezeu şi om , între om şi Dumnezeu . Le spun în ziua aceasta de adeverire a învierii Mele înaintea ucenicului Toma când el M-a privit înviat şi M-a pipăit spre adeverirea tainei învierii Mele , le spun celor ce rămân pentru ziua sâmbetei ca zi a Domnului şi le spun lor că sâmbăta Eu nu M-am odihnit după ce ei M- au răstignit , ci am lucrat în locuinţa morţilor lumina zilei duminicii , a zilei luminii , căci lumină mare am intrat Eu , Domnul , în iad şi am tras afară pe cei ce aşteptau izbăvirea în toată vremea celor cinci mii de ani şi jumătate de după zilele facerii , în care şi omul a fost zidit . Am înviat apoi cu slavă mare şi am stat patruzeci de zile , din loc în loc arătându-Mă înviat şi lucrător de mari minuni , iar apoi Mi-am tras pe munte pe cei credincioşi , ca martori ai învierii Mele şi ai înălţării Mele apoi la Tatăl , puţini câţi erau atunci din toţi oamenii de pe pământ , şi M-am suit de la ei şi M-am aşezat de-a dreapta Tatălui , la locul unde Tatăl Mă are aşezat dintru vecii , şi am lăsat peste ucenici pe Duhul Sfânt , făgăduit lor şi Care a venit la ei după înălţarea Mea la Tatăl şi a rămas cu ei şi a adus lor pe Dumnezeu cu ei , aşa cum Eu le-am făgăduit lor că voi fi cu ei până la sfârşitul timpului .
În a doua zi de duminică după duminica învierii Mele şi a celor ce aşteptau în iad pe Izbăvitorul Cel promis lui Adam cel întâi zidit , am intrat din nou în mijlocul ucenicilor Mei , închişi cum stăteau de teama celor ce îi căutau pe ei , şi am zis lor : « Pace vouă !», că aveau nevoie de linişte multă aceste inimi zdrobite şi pline de încordare . Am văzut între ei în ziua aceea pe ucenicul Toma , care lipsise din mijlocul lor în duminica învierii când prima dată M-am arătat lor înviat . Ca nişte oameni lipiţi de cele de pe pământ , ei şi după învierea Mea îşi mai vedeau de ale lor . Eu însă Mă purtam după ei şi Mă arătam lor ca să-şi înţeleagă ei alegerea şi să lase de la ei celelalte îndeletniciri pe pământ , căci îi tocmise Dumnezeu pentru El , iar ei încă mai puteau şi altfel . A venit
170