Adevărata biserică
a căzut din Dumnezeu când el s-a voit aşa, şi a căzut ca Lucifer, care s-a voit mai mare ca Dumnezeu şi care M-a schimbat cu omul, de şi-a pierdut strălucirea lui cea de la Mine şi s-a făcut satană, potrivnic lui Dumnezeu apoi.
Pe toate dă să le mai aibă omul, dar credinţă nu, iar bisericii îi trebuie credinţă şi umilinţă şi pocăinţă şi primire, căci unde este credinţă şi viaţă Mie închinată, vin Eu şi bat şi intru şi aduc lumină în toate, aduc duhul proorociei şi al descoperirii cea din cer şi pot aceasta prin credinţa şi prin smerenia omului, iar altfel nu pot fi cu omul ca să-i dau lui.
Suflă Duhul Sfânt peste pământ şi nu găseşte loc de aşezat, căci El lucrează mereu astăzi ca să vestească pe om cum să lucreze pentru fiecare stare şi lucrare, dar casa în care Eu trebuia să lucrez pe pământ cu oamenii s-a făcut peşteră de tâlhari şi nu ştiu oamenii unde se duc când se duc la locul unde ştiu ei că e casa lui Dumnezeu. Cine să le spună lor ce înseamnă Dumnezeu cu oamenii? Numai cei ce stau pe masa lor cu cartea credinţei deschisă, numai aceia mai ştiu să Mă cunoască şi să Mă lase să lucrez şi să cârmuiesc prin furtuni şi să nu piară ei din pricina îngâmfării şi a tăierii Mele de la ei, din pricina necredinţei lor în puterea şi în lucrarea Duhului Sfânt, Care vine la timp pe pământ, pentru că este Veghetorul.
O, cine să-i spună turmei pribege că se stinge numele Meu de pe pământ ca să rămână numele omului cel îngâmfat în dreptul lui Dumnezeu şi al casei lui Dumnezeu, al turmei pribege şi fără de păstor peste ea? Lupii sunt lupi, nu sunt păstori, iar Păstorul Eu sunt, dar lupii M-au dat în lături şi s-au arătat ei şi atât. Vin cu sfinţii cei mari şi le arăt peste tot ce este pe pământ sub nume de biserică, le arăt ce a făcut antichrist şi ce face încă pentru ca să stârpească numele Meu de peste oameni şi să fie el Dumnezeu în locul Meu şi să tragă spre el turma. O, nu mai poate omul îndrepta nimic din cele dărâmate, şi iată-Mă cum vin, şi noi le facem pe toate, căci Eu sunt începutul şi sfârşitul a toate, şi încep un lucru nou, şi el a dat muguri, dar trebuie să rostesc mereu peste satana cuvânt ca să ştie el că Eu sunt Dumnezeu şi nu el, iar el este potrivnicul Meu, al puterii cea de nebiruit între cer şi pământ.
O, e zi de praznic sfânt în amintirea Mea. La opt zile după naşterea Mea M-am supus legii tăierii împrejur cea după trup ca să rămână peste timp că Dumnezeu S-a făcut Om şi S-a arătat oamenilor plin de har şi de adevăr. Duhul proorociei M-a vestit atunci că voi fi spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca semn de tăgadă, şi aşa a fost, şi aşa este şi azi. Nu ştiu oamenii care s-au pus slujitori peste oameni în numele Meu, nu ştiu aceştia ce înseamnă Dumnezeu aşa cum a ştiut de la Duhul Sfânt bătrânul Simeon când M-a văzut Prunc şi M-a primit şi a rostit proorocia lui cea pentru Mine. Aud mulţime de slujitori de biserici, aud ei vuietul acestui râu de cuvânt şi nu ştiu ce este el, şi zic ei că sunt veghetori, că sunt deştepţi şi cunoscători ca să Mă dea afară de la ei, cum că nu este Duhul Sfânt glasul Meu cel de azi prin acest cuvânt. Acest cuvânt este Duhul Adevărului şi nimeni nu Mă cunoaşte. Eu însă îi cunosc pe toţi cei care Mă tăgăduiesc, şi este ca semn de tăgadă acest cuvânt, care se naşte din Dumnezeu şi din care trebuie să se nască din nou toată suflarea, toată facerea iarăşi, şi voi da la o parte omul şi voi împlini aşa, şi mulţi vor crede şi se vor boteza în acest cuvânt în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi-şi vor afla mântuirea, aşa cum Eu am grăit acum două mii de ani că voi lucra. Amin.
Am în coborârea Mea pe cel binecredincios, pe arhiereul Meu cel plin de Duhul Adevărului, pe Vasile cel Mare în cuvânt pentru Dumnezeu înaintea mai-marilor de pe pământ în vremea
157