calităţile mistice. Mai mult, încă nu am întâl-
nit nava spaţială care să nu poată fi înlocuită
conceptual cu un cal.
Science‑Fiction‑ul e echivalentul literar
al studentului de anul I, mereu cu frica în sân
că o să fie acuzat de impostură,
pe când Fantasy‑ul e şmecherul
plin de încredere de sine care o
să‑i ia celuilalt jobul. E această
goană după legitimitate literară
care face fanii SF să aproprieze
genului orice carte uşor futuris-
tică, ca să poată spune pe urmă că
Orwell sau Vonnegut sunt autori
sci‑fi. E ca şi cum ai spune des-
pre Biblie că e Fantasy pentru că
are un şarpe vorbitor, sau despre
Crimă şi Pedeapsă că e roman
poliţist pentru că e un roman în care apare
un poliţist.
Există, totuşi, un consens la care cititorii
de Fantasy şi cititorii de Science‑Fiction ajung
de fiecare dată şi anume faptul că cititorii de
horror sunt cei mai răi oameni din lume şi
nişte ciudaţi incurabili. Chiar nu înţeleg ce e
în neregulă cu oamenii ăia.
[ 77
— Siradze Giorgiy
01 / feb 2016