Pasul doi : se plimbă vinul prin gură . Te gândeşti că ai luat apă de gură . Sunetul , vă puteţi imagina , este unul de neuitat , o clăteală de gură cu desfundat de chiuvete . Se înghite .

Pasul trei : Se dă damful pe nas afară . După înghiţire se expiră pe nas , astfel încât vinul să-şi scoată , cică , aroma . Că vinul aşa se gândeşte : ăă , dacă tot m-a băut ăsta şi merg la veceu , măcar aroma să scape !

— Să vorbim despre vinuri

Dar cea mai grea încercare la care te poate supune un somelier este aceea de a-ţi vorbi despre gustul vinurilor . Există undeva în lumea somelierilor şi-a iubitorilor de vinuri un manual numit “ Cum să vorbeşti ca un pervers sexual despre cerul gurii şi roze-uri !”

Vai , gustul e jucăuş pe palatin , unde are mici explozii de arome zmeuratice , aducând în acelaşi timp mirosuri trandafirii pe limbă , limbă care se lasă sedusă cu uşoare înţepături răcoroase … Libidinos , foarte libidinos , ar trebui să se dea puşcărie pentru aşa ceva . Un om care poate vorbi în felul acesta despre o băutură e în stare de orice .

Dar , cum spuneam , poate că avem nevoie de ritualuri , de mici nimicuri care să devină foarte importante şi care să încarce cu tradiţie , mister & stuff orice facem .

Până la urmă , nu-i aşa , oricum nimic n‐are sens . Aşa că , hai , să pompăm noi nişte sensuri !

E greşit spus “ se bea ”. Corect e “ începe lungul şi anevoiosul proces al luării unei guri de vin ”.

— Nu-i aşa că nu ştiaţi că ?…

Nu există în comerţ “ vinuri din pastile ”. În cel mai rău caz se numesc BFA ( băutură fermentată alcoolic ).

Vinul fermentează în tancuri de inox care se spală cu albuş de ou . Drept pentru care , la unele vinuri , pe contraetichetă este menţionat “ poate conţine urme de ou ”.

Vinul se face din struguri pentru că un gram de strugure , faţă de un gram de măr , conţine de 10 ori mai mult zahăr . Mai mult zahăr , rezultă mai mult alcool .

Vinul roze nu se obţine dintr-un amestec de vin alb cu vin roşu , ci doar din struguri roşii . Culoarea vinului o dă pieliţa strugurelui . Cu cât este mustul lăsat mai mult pe boască , cu atât mai intensă va fi culoarea .

În lume , sunt peste 10.000 de soiuri de struguri pentru vin . În România se cultivă în jur de 40 de soiuri .

La capătul rândurilor de viţă de vie se plantează tufe de trandafiri . Mulţi cred că e pentru aromă , însă nu are nicio legătură . Adevărul e următorul : sunt boli care atacă întâi trandafirii , apoi via . Dacă le depistezi din timp , poţi să previi apariţia lor în vie .

Aromele diverse pe care le regăsim în vin ( cafea , vanilie , fructe de pădure etc .) provin din pieliţa strugurelui , din drojdiile de fermentare sau din butoiul de stejar ( dacă a fost vinul baricat ).

Se pot face vinuri albe din struguri roşii .

Cel mai scump vin produs în România , la sticlă de 0,75 l , este PV Gran Cru de la Petro Vaselo şi ajunge undeva la 100 euro în restaurante .

Un pahar de vin roşu conţine 85 calorii . Cu cât bei mai multe pahare , cu atât îţi e mai greu să calculezi câte calorii ai băgat în tine .

E un mit că Burebista a dat foc viilor . Mă rog , e un mit că Burebista a dat foc la ceva .

Pentru o sticlă de vin , se folosesc aproximativ 1,5 kg struguri .

01 / feb 2016