Pasul doi: se plimbă vinul prin gură. Te gândeşti că ai luat apă de gură. Sunetul, vă puteţi imagina, este unul de neuitat, o clăteală de gură cu desfundat de chiuvete. Se înghite.

Pasul trei: Se dă damful pe nas afară. După înghiţire se expiră pe nas, astfel încât vinul să-şi scoată, cică, aroma. Că vinul aşa se gândeşte: ăă, dacă tot m-a băut ăsta şi merg la veceu, măcar aroma să scape!

— Să vorbim despre vinuri

Dar cea mai grea încercare la care te poate supune un somelier este aceea de a-ţi vorbi despre gustul vinurilor. Există undeva în lumea somelierilor şi-a iubitorilor de vinuri un manual numit“ Cum să vorbeşti ca un pervers sexual despre cerul gurii şi roze-uri!”

Vai, gustul e jucăuş pe palatin, unde are mici explozii de arome zmeuratice, aducând în acelaşi timp mirosuri trandafirii pe limbă, limbă care se lasă sedusă cu uşoare înţepături răcoroase … Libidinos, foarte libidinos, ar trebui să se dea puşcărie pentru aşa ceva. Un om care poate vorbi în felul acesta despre o băutură e în stare de orice.

Dar, cum spuneam, poate că avem nevoie de ritualuri, de mici nimicuri care să devină foarte importante şi care să încarce cu tradiţie, mister & stuff orice facem.

Până la urmă, nu-i aşa, oricum nimic n‐are sens. Aşa că, hai, să pompăm noi nişte sensuri!

E greşit spus“ se bea”. Corect e“ începe lungul şi anevoiosul proces al luării unei guri de vin”.

— Nu-i aşa că nu ştiaţi că?…

Nu există în comerţ“ vinuri din pastile”. În cel mai rău caz se numesc BFA( băutură fermentată alcoolic).

Vinul fermentează în tancuri de inox care se spală cu albuş de ou. Drept pentru care, la unele vinuri, pe contraetichetă este menţionat“ poate conţine urme de ou”.

Vinul se face din struguri pentru că un gram de strugure, faţă de un gram de măr, conţine de 10 ori mai mult zahăr. Mai mult zahăr, rezultă mai mult alcool.

Vinul roze nu se obţine dintr-un amestec de vin alb cu vin roşu, ci doar din struguri roşii. Culoarea vinului o dă pieliţa strugurelui. Cu cât este mustul lăsat mai mult pe boască, cu atât mai intensă va fi culoarea.

În lume, sunt peste 10.000 de soiuri de struguri pentru vin. În România se cultivă în jur de 40 de soiuri.

La capătul rândurilor de viţă de vie se plantează tufe de trandafiri. Mulţi cred că e pentru aromă, însă nu are nicio legătură. Adevărul e următorul: sunt boli care atacă întâi trandafirii, apoi via. Dacă le depistezi din timp, poţi să previi apariţia lor în vie.

Aromele diverse pe care le regăsim în vin( cafea, vanilie, fructe de pădure etc.) provin din pieliţa strugurelui, din drojdiile de fermentare sau din butoiul de stejar( dacă a fost vinul baricat).

Se pot face vinuri albe din struguri roşii.

Cel mai scump vin produs în România, la sticlă de 0,75 l, este PV Gran Cru de la Petro Vaselo şi ajunge undeva la 100 euro în restaurante.

Un pahar de vin roşu conţine 85 calorii. Cu cât bei mai multe pahare, cu atât îţi e mai greu să calculezi câte calorii ai băgat în tine.

E un mit că Burebista a dat foc viilor. Mă rog, e un mit că Burebista a dat foc la ceva.

Pentru o sticlă de vin, se folosesc aproximativ 1,5 kg struguri.

01 / feb 2016