P
ovestea iscoadelor
Strugurii
din
Canaan
-‐
James
J.
Joseph
Tissot
1902
56
în Canaan
Când copiii lui Israel au tăbărât în pustiul
Paran, Moise, după porunca lui Dumnezeu, a
trimis douăsprezece iscoade în ţara
Canaan, câte unul din fiecare seminţie, să o
cerceteze şi să-i aducă informaţii despre
ce fel de ţară este şi ce fel de oameni
trăiesc în ea.
El le-a cerut de asemenea, să aducă cu ei
ca dovadă, o parte din roadele ţării.
După 40 de zile, cei doisprezece bărbaţi sau întors şi, fiindcă era vremea coacerii
strugurilor, au adus cu ei, de la Escol,
(Valea strugurelui), un ciorchine copt, atât
de mare încât au fost nevoiţi să îl care pe
o prăjină.
Ei le-au au arătat roadele copiilor lui
Israel şi i-au raportat lui Moise ceea ce au
văzut şi anume că ţara pe care au vizitato este foarte fertilă, bogată, că există
uriaşi care trăiesc în cetăţi mari întărite
cu ziduri, că locuitorii sunt atât de
puternici şi războinici încât ar fi imposibil
să-i alunge, aşa cum a plănuit Dumnezeu.
Deşi unul dintre iscoade, Caleb, un om
curajos, a vrut ca poporul să pornească
imediat spre cucerirea ţării, ceilalţi s-au
împotrivit
și
i-‐au
reproșat
lui Moise şi lui
Aaron că i-a adus în pustie pentru a fi ucişi
de către duşmanii lor. Poporul îngrozit s-a
răzvrătit împotriva lui Moise şi au ales
un alt conducător care i-ar putea întoarce
în Egipt.