4
5
6
Coliziunea planetară
HD172555, descoperotă în August 2009
Detectoarele în infraroşu ale Telescopului Spaţial Spitzer al NASA au descoperit cantităţi consistente de rocă evaporată, dimpreună cu fragmente de lavă solidificată, cunoscute ca tektite şi care se formează, în general, în urma impacturilor între meteoriţi.
Totuşi, existenţa unor asemenea materiale într-o cantitate suficientă cât pentru a bloca strălucirea unei stele indică un impact mult mai puternic, aşa cum numai o coliziune planetară ar putea fi.
Conform acestei descoperiri, coliziunile interplanetare nu sunt un fenoment atât de neobişnuit în Univers, susţinându-se, implicit, şi teoria larg răspândită conform căreia însăşi luna Pământului a apărut ca urmare a unui eveniment similar din trecutul îndepărtat. Mai mult, simulările computerizate au prezis posibilitatea unor viitoare coliziuni în sistemul nostru solar cândva în următoarele trei miliarde de ani.
Planeta geamănă cu Pământul
Gliese 581g, Septembrie 2010
Recent descoperita Gliese 581g, o planetă de mărimea Pământului, aflată în zona locuibilă a stelei sale, ar putea găzdui apă lichidă, putând fi un mediu propice vieţii. Dacă banuielile s-ar confirma, am avea de-a face cu planeta cea mai asemănătoare cu Pământul şi, totodată, cu primul caz de corp ceresc extraterestru cu potenţial de habitat uman.
Reuşita descoperirii lui Gliese 581g are la bază 11 ani de scrutări ale Cosmosului efectuate cu ajutorul Observatorului W.M. Keck din Hawaii. Performanţa astronomilor a demarat cu descoperirea piticei roşii Gliese 581, orbitata de două noi planete.
Între acestea, cea mai interesantă s-a dovedit Gliese 581g, cu o masă de trei până la patru ori mai mare decât cea a Pământului şi cu o perioadă de revoluţie de numai 37 de zile. Masa ei estimativă indică faptul că este, probabil, vorba despre o planetă solidă, cu o suprafaţă definită şi că are o forţă gravitaţională suficientă încât să menţină o atmosferă.
Planeta este, pentru steaua ei, oarecum, ceea ce este Luna pentru Terra, în sensul că mişcarea de rotaţie în jurul axei proprii a lui Gliese 581g coincinde cu mişcarea de revoluţie a planetei, astfel încât o emisferă a acesteia se găseşte permanent orientată spre lumină, cealaltă fiind vesnic cufundată în beznă.
Cercetătorii estimează că temperatura medie de la suprafaţa corpului cosmic variază între -31 şi -12 grade Celsius. Desigur, temperaturile absolute variază între arşiţă pe jumătatea dinspre stea şi ger pe suprafaţa întunecată.
Gravitaţia de la suprafaţa a lui Gliese 581g ar fi asemănătoare sau vag mai mare decât cea a Pământului, astfel încât o persoană s-ar putea deplasa cu uşurinţă în două picioare pe suprafaţa acestei planete.
Super-Pământul acoperit de lavă
COROT-7b- 3 Februarie 2009
Astronomii europeni au descoperit, cu ajutorul satelitului COROT, un Super Pământ, de câteva ori mai masiv decât Terra, la numai 475 de ani lumină faţă de Terra.
Cercetătorii susţin că exoplaneta, botezată COROT-Exo-7b, nu este, deocamdată, chiar cel mai plăcut loc pentru o vizită. Deşi, la prima vedere, apa există pe Exo-7b, aceasta se află într-o stare aflată la limita dintre gaz şi lichid, datorită masei uriaşe de lavă care acoperă corpul ceresc.
Este posibil că Exo-7b să fi fost o planetă îngheţată care a migrat prin propriul său sistem solar, transformându-se, sub efectul căldurii, într-o uriaşă planetă a apelor. Cel mai probabil, ea s-a format în interiorul unui gigant gazos, la fel cum este cazul Terrei, al lui Venus, Mercur şi al planetei Marte. Este aproape sigur, însă, că Exo-7b se află în aceeaşi situaţie în care se afla Pământul imediat după formarea sa, cred mai mulţi specialişti.
13