O atingere ușoară mă gâdilă. Un alt fulg de nea! Cred că e fratele lui, așa că îl salut cum se cuvine. Avea o familie destul de numeroasă, deoarece sute ca el pluteau lin în aer. Este clipa pe care o aștept în fiecare an. Jocul fulgilor de nea mă poartă într-o lume feerică, nemaivăzută. Simt că fac parte și eu din lumea lor!
Flori sclipitoare de argint se ţes pe geamuri. Zăpada acoperă cu blândețe fiecare colțișor al naturii. Deasupra norilor, Crăiasa Zăpezii dansează, aruncând înspre pământ steluţe sclipitoare. Munţii ca nişte uriaşi adormiţi sub omăt se pierd în zare. Vântul suflă cu putere, răspândind renumiții săi fiori de gheață. Lungi troiene călătoare hoinăresc pe cer grămadă, deasupra oceanului de ninsoare. E uimitor!
Ninsoarea încetează. Lumina lunii îmi mângâie încet obrajii amorțiți de frigul iernii. Chipuri de copii se ivesc la fiecare geam, admirând peisajul de basm. Așteaptă cu nerăbdare clipa în care vor urca pe derdeluș și se vor distra alături de prietenii lor!
Iarna este un anotimp de poveste! Teodora Iosub, Cl. a lV-a B, Prof. Gabriela Dorofte Iarna
A venit iarna cea friguroasă, îmbrăcată într-o rochie de catifea albă, brodată cu rubine de gheaţă. Pe cer se adună norii de zăpadă. Fulgii zboară prin văzduh ca nişte fluturi albi. Copacii se îmbracă ȋntr-un veşmânt alb, sclipitor, iar ţurţurii de pe crengile lor par a fi diamante. Păsările zboară printre norii albi ca laptele. Doritul soare străluceşte şi dezmiardă oceanul de ninsoare.
Casele împodobite cu zăpadă cristalină, dorm linistite sub acoperişul încărcat de omăt. Din zare, se văd satele luminate de o lumină lină ca din poveşti. Din depărtare, se aud glasuri de copii, care nu se mai tem de iarnă. Ei se dau cu săniile, se bat cu bulgări, fac oameni de zăpadă sau patinează pe gheaţă. Sănii se văd în zare cum alunecă pe derdeluşul cristalin. De pretutindeni se aud zurgălăii de la săniile trase de căluţii care parcă plutesc pe nea. E un peisaj de vis, parcă desprins din poveşti.
Iarna este anotimpul cu cele mai frumoase sărbători. Seara de Crăciun este seara preferată a copiilor. Pe uliţele satului se văd copii venind la colindat. E bucurie mare.
Iubesc iarna, acest anotimp minunat! Chireac-Pavliuc Ecaterina, Cl. a-IV-a B, Prof. Dorofte Gabriela
Ninsoarea
Ȋntr-o zi de iarnă, m-am uitat pe geam şi am văzut că ninge. M-am bucurat foarte tare că fulgii pluteau ȋn aer. Am ieşit afară să mă uit cum cumplita iarnă cerne norii de zapadă. Copacii erau umpluţi de fluturi albi, maşinile erau acoperite cu zapadă, iar fiori de gheață mă gâdilau. Casele şi-au pus căciuli de blană albă, pe jos parcă era un câmp de cristal, soarele nu mai era darnic, nu mai avea putere, cerul era ca un imens policandru, oceanul este plin de zapadă, troienele erau ȋmpraştiate de vânt, iar natura este invadată de marea de alb. M-am culcat, ȋn aşteptarea celei de-a doua zile de iarnă.
Ȋn ziua următoare, am mers pe stradă şi am observat copii cu hainuţe argintii, care făceau pe derdeluş şiraguri de săniuţe. Dealurile şi câmpiile erau albe ca laptele, iar copiii păreau nişte oameni de zăpadă. Fulgii erau ca nişte perle mari şi albe care dansau în văzduh un dans fantastic. După un mic moment de pauză, în care fulgii de zăpadă s-au rărit, ninsoarea își revine, semn că încă mai are multe lucruri de făcut. Un nou val de fulgi de nea, de data asta mult mai mari, se îngrămădesc în văzduhul înghețat. Ploaia de fulgi s-a ȋmpraştiat, astfel că nimic nu-i mai opreşte spre pământ. Plutesc în liniștea albă a iernii, după care se așază tăcuți peste covorul de nea ca un imens diamant strălucitor. Sentimentul este unul de vis, la fel ca ȋntr-o poveste. Ningea atât de frumos, încât s-ar fi putut spune că realitatea a devenit o poveste de iarnă minunată. Iarna este anotimpul ȋn care copiii sunt cei mai fericiţi, iar din casele ȋncălzite ies mirosuri de prăjituri cu aromă de scorţișoară şi oamenii sunt mai buni. Iarna este magică, aducând cu ea numai bucurii şi mereu te simți copil, ca ȋntr-o poveste!
Stoian Cosmin, Cl. a IV-a B, Prof. Dorofte Gabriela
12