ce vedem noi pe cer când ne uităm la Soare este
soarele în urmă cu 8 minute sau Luna în urmă cu 30 de
secunde.
În aceeaşi teorie spune că dacă Soarele ar dispărea
brusc, noi abia peste 8 minute am observa acest lucru,
deci anumite stele de pe cer care se afla la distante
foarte mari (ex: 10 milioane de ani lumină), deşi ele ar
putea sa fie de mult stinse, noi încă le percepem
lumina şi abia peste câteva milioane de ani va dispărea
sclipirea lor de pe cerul nostru.
După Primul Război Mondial, teoria
relativităţii a devenit brusc - în urma constatării
devierii razelor unor stele către masa Soarelui, cu
prilejul observării unei eclipse solare - general
acceptată, Max Planck numindu-l pe Einstein
“Copernicul secolului XX”.
În România, apar primele articole care observă
înrudirea dintre Eminescu şi Einstein, iar în “Adevărul
literar şi artistic” din 21 mai 1922, Doctorul Ygrec (I.
Glicsman) semnează articolul “De la Eminescu la
Einstein, ştiinţă şi poezie”, iar în “Orizontul” din 20
septembrie 1923, ing. N. Hoisescu publică articolul
”Einstein şi Eminescu”. Ambele relevă apropierea
dintre unele idei einsteiniene şi imaginile de dilatare şi
comprimare a timpului din Sărmanul Dionis. Dacă
studiem caietele manuscrise, constatăm că Eminescu a
pornit de fapt de la unele aspecte elementare ale
relativităţii mişcării. În căutarea a ceea ce numim
sistem de referinţă, poetul se întreabă : “Pentru a
constata mişcarea, trebuie ceva nemişcat. (Absoluta
nemişcare)”. Treptat, ideea se clarifică: “Judecăm
repaosul sau mişcarea unui corp, comparând poziţia sa
cu aceea a obiectelor care-l înconjoară, despre care
admitem că sunt în repaos...” (ms. 2267, pag. 34).
Apoi: “Unde-i mişcarea când spaţiul e nemărginit?”
(ms. 2269, fila 33).
Ceea ce Einstein a expus într-un limbaj de
fizică, Eminescu a expus într-un limbaj poetic:
“La steaua care-a răsărit E-o cale – atât de lungă, Că
mii de ani i-au trebuit/Luminii să ne-ajungă. Poate de
mult s-a stins în drum/În depărtări albastre,/Iar raza ei
abia acum/Luci vederii noastre.” (La steaua)
Sărmanul Dionis
“ ...şi tot astfel dacă închid un ochi văd mâna mea mai
mică decât cu amândoi. De-aş avé trei ochi aş vedé'-o
şi mai mare, şi cu cât mai mulţi ochi aş avé, cu atâta
lucrurile toate dimprejurul meu ar păré mai mari”.
„...în faptă lumea-i visul sufletului nostru. Nu există
nici timp, nici spaţiu - ele sunt numai în sufletul
nostru. Trecut şi viitor e în sufletul meu, ca pădurea
într-un sâmbure de ghindă, şi infinitul asemenea, ca
reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă”.
„Visăm călătorii prin univers: nu-i oare universul în
noi? Adâncimile spiritului nostru nu le cunoaştem.
Drumul cel tainic duce înăuntru. În noi sau nicăieri
este veşnicia cu lumile ei, cu trecutul şi viitorul”.
Sunt doar câteva exemple de aplicare a
consecinţelor postulatelor lui Einstein în operele
literare.
Istoria chimiei începe încă din antichitate, când omul primitiv începe să transforme mediul înconjurător pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi continuă şi în zilele noastre, când sunt descoperite o multitudine de noi materiale,
necesare în toate domeniile de activitate.
Chimia este ştiinţa materiei care studiază compoziţia, structura şi proprietăţile substanţelor şi transformările la
care se supun acestea. Chimia, provine din limba greacă χυμεία, ce reprezintă "studiu de lichide".
"azot” înseamnă “fără viaţă”?
corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen şi 14 kg de carbon?
clorul a fost primul gaz folosit ca armă de lupta, de către germani, în Primul Război
Mondial?
numele hidrogenului înseamnă ,,generator de apă’’?
talinul este cea mai dulce substanţă?
aluminiul îşi recăpăta strălucirea dacă e frecat cu un burete înmuiat în oţet?
oţetul curată perfect interiorul frigiderelor?
oţetul desprinde uşor picăturile de vopsea care cad pe geamurile ferestrelor?
căpşunile îşi sporesc aromă dacă, după spălare, se adaugă o linguriţă de oţet şi se amestecă cu delicateţe?
o linguriţă de oţet adăugată în apa în care se clăteşte lână îi conferă acesteia moliciune?
dacă s-ar extrage toată sarea din Oceanul Planetar, atunci ea ar acoperi suprafaţă Europei cu un strat de 5km.?
gazul SO2 în cantităţi mici se utilizează la dezinfectarea prin fum a depozitelor, butoaiele pentru păstrarea
fructelor, legumelor şi vinului?
O mare cantitate de calciu este concentrată în oase, iar corpul unui om matur conţine circa 1,5kg de calciu? Una
dintre sursele de aprovizionare a omului cu calciu o reprezintă produsele lactate.
40