2) Interregnum.Ro vol. 1 | Page 34

CANONUL 101 TRULAN RÂNDUIALA PRIMIRII SFINTEI ÎMPĂRTĂȘANII în mod cu totul nejustificat această uzanţă pe seama Sfântului Ioan Gură de Aur 38 pentru a da unui astfel de rit o oarecare autoritate, însă aceasta îmi pare o absurdă eroare istorică, întrucât un asemenea mare sfânt al Bisericii nu putea fi în dezacord cu practica cerută în întreaga Biserică de la început şi până după vremea sa, către sfârşitul secolului VII, când are loc Sinodul Trulan. Sfântul Ioan Gură de Aur în Cateheza a II-a către candidaţii la Botez arată că la vremea sa în vigoare era uzanţa împărtăşirii 65 laicilor dându-li-se Sfântul Trup în palmă 39. Aceasta o arată şi în Tratatul despre preoţie în cuvintele: „Mai socoteşti oare că eşti printre oameni şi că mai stai pe pământ, când vezi că Domnul stă jertfă pe Sfânta Masă, iar pe preot stând lângă jertfă rugându-se, când vezi că toţi se înroşesc cu împărtăşirea cu cinstitul Sânge al lui Hristos ? […] O, minune ! O, iubire de oameni a lui Dumnezeu ! Fiul, Care stă sus cu Tatăl, este ţinut în clipa aceea în mâini de toţi şi se dă pe Sineşi tuturor celor ce voiesc să-L sărute şi să-L primească. Toţi fac aceasta cu ochii credinţei. Îţi par oare vrednice de dispreţuit toate acestea… ?!” 40 . Este cert faptul că în toate Bisericile creştine locale din primele sase-şapte veacuri, exceptând comunităţile eretice monofizite, uzul linguriţei este necunoscut . După unii autori folosirea linguriţei la împărtăşire apare în Siria, abia prin secolul al 41 VII-lea42 , alţii apreciază că mult mai devreme îndată după sinodul de la Calcedon. Profesorul de liturgică Ene Branişte afirmă că până în 66 secolul şapte la împărtăşirea credincioşilor se proceda în acelaşi fel în care procedează astăzi la împărtăşirea clericilor. Constituţiile Apostolice amintesc un astfel de rit euharistic în rânduiala Liturghiei clementine astfel: „Episcopul să dea Sfânta Pâine zicând: «Trupul lui Hristos» şi cel ce primeşte să zică: «Amin!»; iar diaconul să 43 ţină potirul şi dându-l să zică: «Sângele lui Hristos…»” . O astfel de rânduială a împărtăşirii o întâlnim şi la Sfântul Chiril al Ierusalimului în Cateheza XXIII, 21-22 – precum am arătat, 32