VI CUniEMJL LICEULUI
47
A m ăsurat distanţa exactă pînă la ultim ul centim etru şi a trim is lum ina înapoi şi înainte de-a lungul acestei distante folosind o o- | iindă rotitoare cu opt feţe .
Mai tîrziu , a folosit un tub lung şi gol pentru a vedea cît de repede poate m erge lumina în vid . Cea mai bună cifră pe care a jăsit-o , anunţată în 1933 , la doi ani după moartea sa , a fost de 186.271 mile */ s . Destul ce bine . Era cu num ai 11 mile / s mai puţin . In 1960 , noi instrum ente deveneau disponibile fizicienilor . Laserul putea produce repede lum ină în care fiecare undă era aproape de aceeaşi lungim e . P entru prim a oară , fizicienii puteau m ăsura lungim ea fiecărei unde ' cu o precizie im presionantă .
Folosind ceasuri atomice , ei au putut m ă sura exact cîte unde se pot produce pe fiecare secundă , din nou cu o precizie uimitoare . înm ulţind num ărul undelor pe secundă , cu lungim ea fiecărei unde , produsul ne va da exact cît de departe poate călătorii raza de lumină într-o secundă -— viteza luminii .
La 18 octom brie 1972 , s-a anunţat o cifră pentru viteza lum inii care fusese obţinută în acest fel . Cifra era 186.282,3959 mile / secundă .
Altfel spus . într-o secundă lum ina va călătorii 186.282 mile plus 697 yarzi **, plus sau minus un yard .
Dacă folosim sistem ul metric , care este cca mai indicată m etodă de m ăsurare , putem « pune că viteza luminii este de 299.792,4562 cm / s . Desigur , aceste cifre la care nc-am referit reprezintă viteza luminii în vid . Aceasta este cea m ai rapidă viteză la care lum ina poate călători şi este viteza care nu poate ; fi depăşită de nimic altceva făcut din particule obişnuite subatomice . Dacă lum ina călătoreşte prin alt m ediu decît vidul , viteza se va reduce conform naturii mediului .
Chiar şi moleculele , în aer obişnuit încetinesc puţin viteza luminii . Dacă o rază de lumină , care călătoreşte prin aer , s-ar lua la întrecere cu o rază de lum ină care călătoreşte prin vid , raza care trece prin aer ar răm îne în urm ă cu o milă la fiecare a 16-a parte dintr-o secundă .
Lum ina călătoreşte prin apă cu o viteză de 140.000 mile pe secundă , 3 / 4 din viteza luminii în vid .
Călătorind prin diam ant , lum ina încetineşte pînă la 77.000 mile pe secundă , num ai 2 / 5 din viteza luminii prin vid . * 1 milă = 1609,35 m etri ** 1 yard = 0,9144 m etri Lum ina călătoreşte foarte repede pentru a atinge suprafaţa păm întului . Lum ina ajunge la noi de pe Lună ( 237.000 mile depărtare ), doar în 1,27 sac ., iar de pe Soare ( 93 milioane mile depărtare ), doar în 8,3 m inute .
Pe scară universală , totuşi lum ina se Urăşte- ou o viteză infimă . P entru a ne atinge de pe cel m ai îndepărtat obiect pe care-1 vedem în " înălţimi , lum ina trebuie să călătorească tim p de 12 m iliarde de ani .
LEU CARMEN , IX D ★
Ş tiin ţa este aripa pe care ne în ă l ţă m la cer .
( SILAKESPEARE )
'• i j / u f t j r t / u u H U H U H n n u m in n n u m M U U M U H H H U t H H H i H n u H i in iin iU H m t t u n i iu i / f i ,'
WILLIAM FAULKNER
— c u v în t a r e c u o c a z ia d e c e r n ă r ii P r e m iu lu i N o b e l —
Simt că acest prem iu nu m i-a fost acordat mie ca om . ci m uncii mele — o m uncă de-o viaţă în chinul şi efortul spiritului omenesc ;
nu pentru glorie şi cu atît mai puţin pentru orofit , dar pentru a crea din m aterialele m inţii omeneşti ceva ce n-a mai existat înainte . Aşa că acest prem iu îmi este dat în păstrare . Nu va fi dificil să găsesc o dedicaţie pentru partea lui bănească , corespunzătoare cu scopul şi im portanţa originii lui . Dar aş dori de asemeni , să fac acelaşi lucru cu aclamaţiile , folosind acest m om ent ca o culm e de la care aş putea fi ascultat de tinerii bărbaţi şi femei deja dedicaţi aceluiaşi chin şi efort , printre care este deja acela care într-o zi va sta aici unde stau eu .
Tragedia noastră de astăzi este o frică fizică , generală şi universală , atîL de îndelung susţinută pînă acum şi pe care o putem încă suporta . Nu mai există problem e ale1 spiritului . Există doar întrebarea : Cînd voi sări în aer ? Din cauza aceasta , tinerii scriind astăzi au uitat problem ele inimii omeneşti în luptă cu ea însăşi şi care singură poate scrie opere valoroase , pentru că m erită să fie scris despre ea , m erită chin şi sudoare .
El trebuie să le înveţe din nou . Trebuie să se înveţe singur că baza tuturor lucrurilor este să-ţi fie team ă ; şi , învăţînd singur aceasta , să uite pentru totdeauna , nelăsînd nici un loc în creaţia sa pentru nimic altceva în afară de vechile adevăruri ale inimii , vechile şi universalele adevăruri fără de care orice poveste este efem eră şi osîndită : dragoste şi o- noare , m ilă şi mîndrie , înţelegere şi sacrificiu .