VI CUniEMJL LICEULUI
47
A m ăsurat distanţa exactă pînă la ultim ul centim etru şi a trim is lum ina înapoi şi înainte de-a lungul acestei distante folosind o o- | iindă rotitoare cu opt feţe.
Mai tîrziu, a folosit un tub lung şi gol pentru a vedea cît de repede poate m erge lumina în vid. Cea mai bună cifră pe care a jăsit-o, anunţată în 1933, la doi ani după moartea sa, a fost de 186.271 mile */ s. Destul ce bine. Era cu num ai 11 mile / s mai puţin. In 1960, noi instrum ente deveneau disponibile fizicienilor. Laserul putea produce repede lum ină în care fiecare undă era aproape de aceeaşi lungim e. P entru prim a oară, fizicienii puteau m ăsura lungim ea fiecărei unde ' cu o precizie im presionantă.
Folosind ceasuri atomice, ei au putut m ă sura exact cîte unde se pot produce pe fiecare secundă, din nou cu o precizie uimitoare. înm ulţind num ărul undelor pe secundă, cu lungim ea fiecărei unde, produsul ne va da exact cît de departe poate călătorii raza de lumină într-o secundă-— viteza luminii.
La 18 octom brie 1972, s-a anunţat o cifră pentru viteza lum inii care fusese obţinută în acest fel. Cifra era 186.282,3959 mile / secundă.
Altfel spus. într-o secundă lum ina va călătorii 186.282 mile plus 697 yarzi **, plus sau minus un yard.
Dacă folosim sistem ul metric, care este cca mai indicată m etodă de m ăsurare, putem « pune că viteza luminii este de 299.792,4562 cm / s. Desigur, aceste cifre la care nc-am referit reprezintă viteza luminii în vid. Aceasta este cea m ai rapidă viteză la care lum ina poate călători şi este viteza care nu poate; fi depăşită de nimic altceva făcut din particule obişnuite subatomice. Dacă lum ina călătoreşte prin alt m ediu decît vidul, viteza se va reduce conform naturii mediului.
Chiar şi moleculele, în aer obişnuit încetinesc puţin viteza luminii. Dacă o rază de lumină, care călătoreşte prin aer, s-ar lua la întrecere cu o rază de lum ină care călătoreşte prin vid, raza care trece prin aer ar răm îne în urm ă cu o milă la fiecare a 16-a parte dintr-o secundă.
Lum ina călătoreşte prin apă cu o viteză de 140.000 mile pe secundă, 3 / 4 din viteza luminii în vid.
Călătorind prin diam ant, lum ina încetineşte pînă la 77.000 mile pe secundă, num ai 2 / 5 din viteza luminii prin vid. * 1 milă = 1609,35 m etri ** 1 yard = 0,9144 m etri Lum ina călătoreşte foarte repede pentru a atinge suprafaţa păm întului. Lum ina ajunge la noi de pe Lună( 237.000 mile depărtare), doar în 1,27 sac., iar de pe Soare( 93 milioane mile depărtare), doar în 8,3 m inute.
Pe scară universală, totuşi lum ina se Urăşte- ou o viteză infimă. P entru a ne atinge de pe cel m ai îndepărtat obiect pe care-1 vedem în " înălţimi, lum ina trebuie să călătorească tim p de 12 m iliarde de ani.
LEU CARMEN, IX D ★
Ş tiin ţa este aripa pe care ne în ă l ţă m la cer.
( SILAKESPEARE)
'• i j / u f t j r t / u u H U H U H n n u m in n n u m M U U M U H H H U t H H H i H n u H i in iin iU H m t t u n i iu i / f i,'
WILLIAM FAULKNER
— c u v în t a r e c u o c a z ia d e c e r n ă r ii P r e m iu lu i N o b e l—
Simt că acest prem iu nu m i-a fost acordat mie ca om. ci m uncii mele— o m uncă de-o viaţă în chinul şi efortul spiritului omenesc;
nu pentru glorie şi cu atît mai puţin pentru orofit, dar pentru a crea din m aterialele m inţii omeneşti ceva ce n-a mai existat înainte. Aşa că acest prem iu îmi este dat în păstrare. Nu va fi dificil să găsesc o dedicaţie pentru partea lui bănească, corespunzătoare cu scopul şi im portanţa originii lui. Dar aş dori de asemeni, să fac acelaşi lucru cu aclamaţiile, folosind acest m om ent ca o culm e de la care aş putea fi ascultat de tinerii bărbaţi şi femei deja dedicaţi aceluiaşi chin şi efort, printre care este deja acela care într-o zi va sta aici unde stau eu.
Tragedia noastră de astăzi este o frică fizică, generală şi universală, atîL de îndelung susţinută pînă acum şi pe care o putem încă suporta. Nu mai există problem e ale1 spiritului. Există doar întrebarea: Cînd voi sări în aer? Din cauza aceasta, tinerii scriind astăzi au uitat problem ele inimii omeneşti în luptă cu ea însăşi şi care singură poate scrie opere valoroase, pentru că m erită să fie scris despre ea, m erită chin şi sudoare.
El trebuie să le înveţe din nou. Trebuie să se înveţe singur că baza tuturor lucrurilor este să-ţi fie team ă; şi, învăţînd singur aceasta, să uite pentru totdeauna, nelăsînd nici un loc în creaţia sa pentru nimic altceva în afară de vechile adevăruri ale inimii, vechile şi universalele adevăruri fără de care orice poveste este efem eră şi osîndită: dragoste şi o- noare, m ilă şi mîndrie, înţelegere şi sacrificiu.