1979 Curierul liceului 1979 Curierul liceului 2 | Page 43

c v r ie r u l l ic e u l u i 41
x e că fondul deosebit de valoros » bibliotecii, format în mare parte
■Ai donaţii şi biblioteci particulare, te păstrează şi astăzi, constituind cta mai mare parte a fondului documentar, fond care poate răspunde celor mai exigente cerinţe de infcrmaro.
După 23 August 1944, an de an Sfbliotecii i se alocă fonduri însemnate, organizarea bibliotecii cărâtind un aspect ştiinţific, organizat Se schimbă raportul dintre car- >» d românească şi cea străină, căpă--ind preponderentă prima, precum « raportul dintre diversele specia- Ităţi, punîndu-se accent pe cărţile cerute de programele şcolare, pe mărirea sectorului de carte ştiinţifcă şi tehnică, se creează un sector ie carte social-politică etc.
La ora actuală biblioteca cuprinie peste 53.000 volume din toate domeniile cunoaşterii omeneşti. Fon--W de cărţi al bibliotecii e alcătuit dîn lucrări fundamentale în domex u l literaturii beletristice, al lingristicii, ştiinţelor naturii, istoriei etc.
Biblioteca posedă primele ziare româneşti,. Curierul românesc " apărat în 1829, „ Curierul de ambe «• xe ", „ Foaia duminicii "— primul r a r din Transilvania, selecţii de-eviste din secolul trecut printre-are „ tsis " sau „ Natura "— revistă ie popularizare a ştiinţei, „ Foaie centru minte, inimă şi literatură ",. Revista română pentru ştiinte, liv re si arte ", „ Convcîrbiri literare ",. Familia " lui Iosif Vulcan, apoi reviste anărute după 1900 ca „ Semă-
■ ' ătorul ", „ Viaţa românească ", „ Luceafărul " de la Budapesta, „ Ramuri " etc.
' n bibliotecă există edilii print > Ds din operele lui G. Asaehî, Eliade Rădulescu, Cezar Bolliar, A n­ ton Pann, lancu Văcărescu, Andrei Muresanu, Dimitrie Bolintineanu, ediţiile cele mai valoroase din operele lui M. Eminescu. Caraqinle, Macedonski, Tudor Arghezi, Lucian Blana, numeroase cărţi ale criticilor Maiorescu, I ovinescu, Tudor Vianu, Călinescu. Literatura străină este bogat renrezentată prin scriitori francezi în oriainal cu operele lor capitale: Chateaubriand, Lamartine, A de Musset. A. de Viqny, T a Fontaine, Corneille, Moliere. Voltaîre, Huon. J.. 1. Rousseau. Zola etc. Ta rel literaturile nreacă si latină cuprind mai toti autorii în oriainal sau traduşi în limbile franceză şi germană.
Domeniul filozofiei, cuprinzînd autori din ţările mai importante ale lumii, întruneşte nume care, alăturate, dau o veritabilă istorie a filozofiei. începînd cu filozofi ai Romei şi greciei antice, printre care Seneca, Aristotel, Platon, continuînd cu nume celebre ca Fr. Bacon, J. Locke, H. Spencer, T. G. Fichte, Hegel, Kant, Schopenhauer, H. Bergson, A. Comte, Condillac, Descartes, B. Croce, Spinoza, Confucius, Bielinski, Herţen şi terminînd cu lucrări de filozofie poate satisface cerinţele ce ] c > x mal pretenţioşi solicitanţi,
In domeniul pedagogiei destul do multe titluri se referă atît la învăţămintul românesc cit şi cel străin. Legat de începuturile şi dezvoltarea învăţămîntului există numeroase materiale ca: „ Istoria învăţăm întului " de V. A. Urechia şi alta de N. Iorga, precum şi foarte multe manuale şcolare începînd de la mijlocul secolului trecut pînă în prima jum ătate a secolului nostru: „ Trigonometria " de Gh. Lazăr, „ Istoria românilor " de A ugust Treboniu Laurian Eliade, Papiu Ilarian, Florian Anron, manuale de gramatică de Timotei Cipariu, o istorie universală de Ion Slavici etc.
Biblioteca e înzestrată cu num e­ roase enciclopedii şi dicţionare româneşti şi străine. Alături de dicţ ' onarul lui Laurian şi Masin, Cihac, Hasdcu dicţ. Academiei, dicţ. lui Candrea şi Adamescu, sau mai recentele dicţionarele tehnice sau dicţionarul enciclopedic român. întîlnim: „ La grande encyclopedie ", Larousse „ Grand dicţionaire universal du XlX-e siecle ", E. Littre „ Dictionnaire de la langue frangaise ", De- zobry şi Bachelet „ Dictionnaire general de biographie et d ' histoire ", Daremberg şi Soglo „ Dictionnaire des antiquites grerques et romaines ", Moreri „ Le qrand rlictionnaire historique "( 1732), nenum ărate dicţionare bilingve etc. în domeniul istoriei pot fi consultate cărţi de N. Iorga, Xenopol, Vasile Pîrvan, Toan Bogdan, C. C. Giurescu. Biblioteca posedă, de asemenea, numeroase cărţi de artă „ d ' ntre caro valoroase albume de picturi, de sculptură etc.
Fondul uzual al bibliotecii acoperă toate cerinţele programelor şcolare, putînd să satisfacă doleanţele celor mai pretenţioşi cititori, oferind, în acelaşi timp, nenum ărate alte materiale necesare aprofundării sau lărgirii cunoştinţelor în toate domeniile cunoaşterii omeneşti.
r ele peste 53.909 cărţi şi publicaţii Periodice ale bibliotecii sînt depozitate în două săli spaţioase, una din ele servind si ca sală do lecturii. Acestea sînt înzestrate cu mobilierul corespunzător păstrării în bune condiţii a tuturor volumelor. Arnniarea cărţilor în raft satisface cerinţele unei oraanizări ştiinţifice, moderne si urmăreşte, în acelaşi
tîmn, deservirea rapidă şi corectă a c ' t ' torilor.
Fondul bibliotecii a fost prelucrat.. d o baze ştiinţifice, cititorii pntîndu-se folosi de următoarele miiloare de informare: catalog alfa b etic, cataloo sistematic, catalog tematic, liste bibliografice pe diferite teme etc.
Biblioteca spriiină procesul insfrnctiv-educatîv desfăşurat în scoală si contribuie la educarea comunistă a elevilor. Planul manifestărilor de masă urmăreşte, în consecinţă, atît telurile educaţiei comuniste a elevilor, pregătirea lor pentru muncă si viaţă, cît şi realizarea unei concordanţe înlre aceste manifestări si conţinutul lecţiilor predate, Alături do manifestările cu caracter general, consacrate unor evenim ente politice, culturale, ştiinţifice, biblioteca, organizează manifestări care vin în sprijinul programelor de invăţămînt.
Munca de propagandă a cărţii in rindul elevilor, a cadrelor didactice, a întregului personal muncitor al şcolii este realizată prin vitrine, panouri, expoziţii, liste cu recomandări de cărţi din diferite domenii, recenzii, seri literare, simpozioane, concursuri, şezători literare, dimineţi de basm etc.
Voi cita, în continuare, cîteva din manifestările ţinute în acest an şcolar.
Seri şi dimineţi literare: „ Cartea— memoria omenirii ", „ Copilăria unor savanţi şi inventatori români ", „ Copii de ieri şi de azi " etc.
Simpozioane: „ Cuceriri ale fizicii româneşti ", „ Natura— duşman sau prieten al omului?“ „ Contribuţii ale ştiinţei româneşti la ştiinţa mondială ", „ Cibernetica şi locul ei în ştiinţa actuală ", „ Poezia română contemporană " etc.
Concursuri, şezători literare: „ Toamna pe meleagurile României ", „ Iarna în poezia românească ", „ Proverbe şi zicători " etc.
Recitaluri de poezie: „ Versuri închinate mamei "( cu cl. V— VIII). Recital de poezie originală cu cl. XI— X1T.
Audiţii de discuri literare sau de b a sm e: „ Momente şi schiţe " de Caragiale, „ Sadoveanu citind din opera lui Creangă ", „ Călinescu citind din versurile sale ", „ Frumoase versuri spune ţara "— versuri închinate patriei şi partidului etc. „ Cenuşăreasa ", „ Sindbad marinarul ", „ Harap alb " etc.
Din numeroasele panouri, vitrine şi expoziţii voi cita numai o mică p a r te: „ Conferinţa Naţională—- izvor de măreţe înfăptuiri ", „ Omagiu conducătorului tării cu prileiul sărbătoririi a 69 de ani de viată şi 45 de ani de activitate revoluţionară ", „ Războiul de independentă— motiv de inspiraţie pentru scriitorii noştri " „ Cartea politică pentru tineret ", „ Tineretul şi vocaţia culturii ", „ Idealul de viaţă al tinerilor ", „ în sprijinul orelor de diriqenţie " etc. în cadrul acţiunilor de popularizare a bibliotecii nu trebuie trecute cu vederea n! ci „ zilele deschise ale bibliotecii ", prilej de popularizare a bibliotecii( istoric, fond de cărţi, mijloace de informare etc.) elevilor scolii, în snprîal a celor nou veniţi, cît şi a elevilor din alte şcoli.
Iată, aşadar, draai cititori ai revistei noastre, ce imens tezaur vă stă la dispoziţie: biblioteca centenară a liceu lu i nostru— cea mai mare b! bliotecă srolară din judeţ, Posesoare a unora rb ' n cele mai valoroase cărţi din ţară şi. totodată, un puternic instrument de cercetare ştiinţifică.
T E N D E R D A N I E L A, TX B
C în d ţi-a i ales n stea, cu q reu îţi m a i po ţi iu n ochii( le la ea.
( LEONARDQ DA VINCI)