1979 Curierul liceului 1979 Curierul liceului 2 | Page 43

c v r ie r u l l ic e u l u i 41
x e că fondul deosebit de valoros » bibliotecii , format în mare parte
■Ai donaţii şi biblioteci particulare , te păstrează şi astăzi , constituind cta mai mare parte a fondului documentar , fond care poate răspunde celor mai exigente cerinţe de infcrmaro .
După 23 August 1944 , an de an Sfbliotecii i se alocă fonduri însemnate , organizarea bibliotecii cărâtind un aspect ştiinţific , organizat Se schimbă raportul dintre car- >» d românească şi cea străină , căpă- -ind preponderentă prima , precum « raportul dintre diversele specia- Ităţi , punîndu-se accent pe cărţile cerute de programele şcolare , pe mărirea sectorului de carte ştiinţifcă şi tehnică , se creează un sector ie carte social-politică etc .
La ora actuală biblioteca cuprinie peste 53.000 volume din toate domeniile cunoaşterii omeneşti . Fon- -W de cărţi al bibliotecii e alcătuit dîn lucrări fundamentale în domex u l literaturii beletristice , al lingristicii , ştiinţelor naturii , istoriei etc .
Biblioteca posedă primele ziare româneşti ,. Curierul românesc " apărat în 1829 , „ Curierul de ambe «• xe ", „ Foaia duminicii " — primul r a r din Transilvania , selecţii de -eviste din secolul trecut printre -are „ tsis " sau „ Natura " — revistă ie popularizare a ştiinţei , „ Foaie centru minte , inimă şi literatură ", . Revista română pentru ştiinte , liv re si arte ", „ Convcîrbiri literare ", . Familia " lui Iosif Vulcan , apoi reviste anărute după 1900 ca „ Semă-
■ ' ătorul ", „ Viaţa românească ", „ Luceafărul " de la Budapesta , „ Ramuri " etc .
' n bibliotecă există edilii print > Ds din operele lui G . Asaehî , Eliade Rădulescu , Cezar Bolliar , A n­ ton Pann , lancu Văcărescu , Andrei Muresanu , Dimitrie Bolintineanu , ediţiile cele mai valoroase din operele lui M . Eminescu . Caraqinle , Macedonski , Tudor Arghezi , Lucian Blana , numeroase cărţi ale criticilor Maiorescu , I ovinescu , Tudor Vianu , Călinescu . Literatura străină este bogat renrezentată prin scriitori francezi în oriainal cu operele lor capitale : Chateaubriand , Lamartine , A de Musset . A . de Viqny , T a Fontaine , Corneille , Moliere . Voltaîre , Huon . J . . 1 . Rousseau . Zola etc . Ta rel literaturile nreacă si latină cuprind mai toti autorii în oriainal sau traduşi în limbile franceză şi germană .
Domeniul filozofiei , cuprinzînd autori din ţările mai importante ale lumii , întruneşte nume care , alăturate , dau o veritabilă istorie a filozofiei . începînd cu filozofi ai Romei şi greciei antice , printre care Seneca , Aristotel , Platon , continuînd cu nume celebre ca Fr . Bacon , J . Locke , H . Spencer , T . G . Fichte , Hegel , Kant , Schopenhauer , H . Bergson , A . Comte , Condillac , Descartes , B . Croce , Spinoza , Confucius , Bielinski , Herţen şi terminînd cu lucrări de filozofie poate satisface cerinţele ce ] c > x mal pretenţioşi solicitanţi ,
In domeniul pedagogiei destul do multe titluri se referă atît la învăţămintul românesc cit şi cel străin . Legat de începuturile şi dezvoltarea învăţămîntului există numeroase materiale ca : „ Istoria învăţăm întului " de V . A . Urechia şi alta de N . Iorga , precum şi foarte multe manuale şcolare începînd de la mijlocul secolului trecut pînă în prima jum ătate a secolului nostru : „ Trigonometria " de Gh . Lazăr , „ Istoria românilor " de A ugust Treboniu Laurian Eliade , Papiu Ilarian , Florian Anron , manuale de gramatică de Timotei Cipariu , o istorie universală de Ion Slavici etc .
Biblioteca e înzestrată cu num e­ roase enciclopedii şi dicţionare româneşti şi străine . Alături de dicţ ' onarul lui Laurian şi Masin , Cihac , Hasdcu dicţ . Academiei , dicţ . lui Candrea şi Adamescu , sau mai recentele dicţionarele tehnice sau dicţionarul enciclopedic român . întîlnim : „ La grande encyclopedie ", Larousse „ Grand dicţionaire universal du XlX-e siecle ", E . Littre „ Dictionnaire de la langue frangaise ", De- zobry şi Bachelet „ Dictionnaire general de biographie et d ' histoire ", Daremberg şi Soglo „ Dictionnaire des antiquites grerques et romaines ", Moreri „ Le qrand rlictionnaire historique " ( 1732 ), nenum ărate dicţionare bilingve etc . în domeniul istoriei pot fi consultate cărţi de N . Iorga , Xenopol , Vasile Pîrvan , Toan Bogdan , C . C . Giurescu . Biblioteca posedă , de asemenea , numeroase cărţi de artă „ d ' ntre caro valoroase albume de picturi , de sculptură etc .
Fondul uzual al bibliotecii acoperă toate cerinţele programelor şcolare , putînd să satisfacă doleanţele celor mai pretenţioşi cititori , oferind , în acelaşi timp , nenum ărate alte materiale necesare aprofundării sau lărgirii cunoştinţelor în toate domeniile cunoaşterii omeneşti .
r ele peste 53.909 cărţi şi publicaţii Periodice ale bibliotecii sînt depozitate în două săli spaţioase , una din ele servind si ca sală do lecturii . Acestea sînt înzestrate cu mobilierul corespunzător păstrării în bune condiţii a tuturor volumelor . Arnniarea cărţilor în raft satisface cerinţele unei oraanizări ştiinţifice , moderne si urmăreşte , în acelaşi
tîmn , deservirea rapidă şi corectă a c ' t ' torilor .
Fondul bibliotecii a fost prelucrat .. d o baze ştiinţifice , cititorii pntîndu-se folosi de următoarele miiloare de informare : catalog alfa b etic , cataloo sistematic , catalog tematic , liste bibliografice pe diferite teme etc .
Biblioteca spriiină procesul insfrnctiv-educatîv desfăşurat în scoală si contribuie la educarea comunistă a elevilor . Planul manifestărilor de masă urmăreşte , în consecinţă , atît telurile educaţiei comuniste a elevilor , pregătirea lor pentru muncă si viaţă , cît şi realizarea unei concordanţe înlre aceste manifestări si conţinutul lecţiilor predate , Alături do manifestările cu caracter general , consacrate unor evenim ente politice , culturale , ştiinţifice , biblioteca , organizează manifestări care vin în sprijinul programelor de invăţămînt .
Munca de propagandă a cărţii in rindul elevilor , a cadrelor didactice , a întregului personal muncitor al şcolii este realizată prin vitrine , panouri , expoziţii , liste cu recomandări de cărţi din diferite domenii , recenzii , seri literare , simpozioane , concursuri , şezători literare , dimineţi de basm etc .
Voi cita , în continuare , cîteva din manifestările ţinute în acest an şcolar .
Seri şi dimineţi literare : „ Cartea — memoria omenirii ", „ Copilăria unor savanţi şi inventatori români ", „ Copii de ieri şi de azi " etc .
Simpozioane : „ Cuceriri ale fizicii româneşti ", „ Natura — duşman sau prieten al omului ?“ „ Contribuţii ale ştiinţei româneşti la ştiinţa mondială ", „ Cibernetica şi locul ei în ştiinţa actuală ", „ Poezia română contemporană " etc .
Concursuri , şezători literare : „ Toamna pe meleagurile României ", „ Iarna în poezia românească ", „ Proverbe şi zicători " etc .
Recitaluri de poezie : „ Versuri închinate mamei " ( cu cl . V — VIII ). Recital de poezie originală cu cl . XI — X1T .
Audiţii de discuri literare sau de b a sm e : „ Momente şi schiţe " de Caragiale , „ Sadoveanu citind din opera lui Creangă ", „ Călinescu citind din versurile sale ", „ Frumoase versuri spune ţara " — versuri închinate patriei şi partidului etc . „ Cenuşăreasa ", „ Sindbad marinarul ", „ Harap alb " etc .
Din numeroasele panouri , vitrine şi expoziţii voi cita numai o mică p a r te : „ Conferinţa Naţională — - izvor de măreţe înfăptuiri ", „ Omagiu conducătorului tării cu prileiul sărbătoririi a 69 de ani de viată şi 45 de ani de activitate revoluţionară ", „ Războiul de independentă — motiv de inspiraţie pentru scriitorii noştri " „ Cartea politică pentru tineret ", „ Tineretul şi vocaţia culturii ", „ Idealul de viaţă al tinerilor ", „ în sprijinul orelor de diriqenţie " etc . în cadrul acţiunilor de popularizare a bibliotecii nu trebuie trecute cu vederea n ! ci „ zilele deschise ale bibliotecii ", prilej de popularizare a bibliotecii ( istoric , fond de cărţi , mijloace de informare etc .) elevilor scolii , în snprîal a celor nou veniţi , cît şi a elevilor din alte şcoli .
Iată , aşadar , draai cititori ai revistei noastre , ce imens tezaur vă stă la dispoziţie : biblioteca centenară a liceu lu i nostru — cea mai mare b ! bliotecă srolară din judeţ , Posesoare a unora rb ' n cele mai valoroase cărţi din ţară şi . totodată , un puternic instrument de cercetare ştiinţifică .
T E N D E R D A N I E L A , TX B
C în d ţi-a i ales n stea , cu q reu îţi m a i po ţi iu n ochii ( le la ea .
( LEONARDQ DA VINCI )