CURIERUL LICEULUI 33
A firm înd cu tărie adevăruri fără putinţă de tăgadă , aplecîndu-se cu grijă şi dev o tam ent asupra vechilor izvoare istorice , cronic a rii au nurtat în suflet şi cuget responsabilitatea actului creator , c ă c i : ,, a scrie ocară vecinică unui neam nici este lucru de şagă " şi ,, eu voi da seam a de ale mele , cîte scriu ".
A nii au trecut , fără să ,, se-nece " în uitare , lucrurile şi întîm plările şi-au schim bat cursul , in clepsidra tim pului au picurat mii de clipe pînă cînd prefiguratorul curentului ilum inist in literatura rom ână , D im itrie Cantem ir , p e r sonalitate proem inentă prin cultura sa enciclopedică , prin v asta sa erudiţie , a dăltuit în m arm ura veciei slove nem uritoare , lucrarea sa „ H ronicul vechim ii a rom ano-m oldo-vla- hilor ", pu rtăto are de valori educative deosebite , fiind rodul unei m inţi ce caută să scoată la lum ină ad evărul istoric , să continue m unca înaintaşilor c ă rtu ra ri : „ N eam ul m oldovenilor , m untenilor , ardelenilor , care cu toţi cu un num e de obşte rom ân se cheam ă " sînt „ rodul rom anilor discălecaţi de T raian în Dacia ".
A u m ai trecut cîteva secole pînă la n a ş terea prim ei m işcări ilum iniste , ideologice , sociale şi culturale din ţara n o a s tră ; „ Şcoala ardeleană ".
Corifeii acestei m işcări au continuat , cu succes , opera cronicărească , aducînd însă dovezi în sprijinul afirm aţiilor făcute , ape- lind la docum ente existente în arh iv e şi biblioteci străine , la urm e arheologice edificatoare ,• ei au încercat să im pună tuturor celor ce îndrăzneau s-o conteste , originea rom ană şi continuitatea neîn treru p tă a neam ului ro m ânesc pe m eleagul străbun . C hiar dacă , din orgoliu naţional , Gh . Şincai , Sam uil M icu , P e tru M aior , I . Budai-D eleanu susţineau în m od greşit puritatea etnică a poporului rom ân , neglijîncl rolul elem entului dac în procesul său de etnogeneză , lucrările lor sînt im portante prin m esajul patriotic deosebit , prin rolul lor în form area unei conştiinţe n aţio nale , prin faptul că au dat un nou av în t lu p tei rom ânilor din Transilvania , ce purtau p o v ara jugului habsburgic , luptei rom ânilor din toate provinciile istorice vrem elnic separate , călăuzind-o , pe noi făgaşe , spre victorie .
Prim ul pas s-a făcut la 24 Ianuarie 1859 , prin unirea M oldovei şi M unteniei într-un singur trup , evenim ent ce a um plut de bu cu rie suflete rom ânilor , „ fraţi de-acelaşi sînge ", ce şi-au dat m ina , peste M ilcov , pentru ca nim eni să nu-i m ai poată , vreodată , despărţi .
1 D ecem brie 1918 , ziua-n care clopotele din A lba Iulia au sunat , la fel ca la încoron area viteazului M ihai , ziua în care visul de veacuri al poporului nostru s-a realizat d e plin , a însem nat trium ful unui ideal scump , de dragul căruia s-au jertfit atîtea vieţi , a însem nat îm plinirea tainicelor sem ne săpate cu sînge şi lacrim i în granitul istoriei , izbînda tuturor celor care , cu p ana lor neobosită , au ştiut să trezească în sufletul neam ului lor dorinţa de libertate , de unitate şi neatîrnare .
^Ecourile m arilor uniri ne sînt , şi astăzi , vii în m em orie , ele răzbat sub bolţi de catedrale ale trecutului şi prezentului , în m urm u rul brazilor şi-n im ensitatea lanurilor de grîu , în seninul cerului şi-n valurile mării , în tainice genuni şi plaiuri ferm ecate , în glas de tulnic îndepărtat şi totuşi atît de aproape , din ce în ce m ai aproape de inim ile noastre .
Sîntem „ uniţi în cuget şi-n sim ţiri ", în n ă zuinţă şi vrere , sîntem liberi ca păsările cerului , descătuşaţi de orice asupriri , liberi să sperăm într-un viitor de aur , noi , cei „ de la un l ' oc şi odată discălecaţi ", noi , fiii m am ei rom ânce căreia îi dorim , asem eni m arelui Luceafăr , cu fiece gînd , cu fiece cîntec al su fletelor noastre :
„ V ia ţ ă î n v e c i e , g l o r i i , b u c u r ie , A r m e c u t ă r i e , s u î l e t r o m â n e s c , V i s d e v i t e j i e , f a l ă ş i m î n d r ie , D u l c e R o m â n ie , a s t a ţ i - o d o r e s c !“
M . E M I N E S C U
( „ C e - ţ i d o r e s c e u ţ i e , d u l c e R o m â n i e !“ )
S tu d ia ţi , n u ca să ş tiţi m a i m u lte d e c ît a lţii , ci m a i b in e d e c ît ei .
• , ( S E N E C A )