ŞCOALA
-A
Marile obiective economice şi
sociale He viitor, aspiraţiile spre
realizarea unei sccietăţi dezvoltate
pe toate planurile, nu le pot rea
liza decit oumenii cu un larg ori
zont de
cunoştinţe generale, cu
temeinice deprinderi pentru acti
vitatea practică.
*
NE PREGĂTEŞTE
PENTRU
j
r
u
i
a
e
NIC'OI.AE CEAU.ŞESCU
Problema instruirii tehnico-productive a
elevilor are o mare importanţă în cadrul
învăţămintului realist-ştiinţific din ţara noas
tră, ea constituind una din trăsăturile esen
ţiale ale omului de mîine, capabil să preia
din mers sarcinile reclamate de făurirea so
cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi
înaintarea României spre comunism.
De aceea, legarea învăţămintului <
practică, de viaţă, pasiunea elevilor pent
specialitatea în care rac practică şi prop
neri pentru îmbunătăţirea activităţii produ
tive fac obiectul unor serioase discuţii
rîndul şcolarilor.
Consemnăm cîteva dintre ele...
Omul care pretinde că ştie o sută de meserii nu cunoaşte nici una.
(Japonia)
DESPRE LEGAREA ÎNVÂTÂMlNTULUI
DE PRACTICĂ
această practică productivă, cunoştinţele de materne
fizică şi chimie cu problemele de realizare a unor
rate şi dispoiztive.
COSTACHE STELIANA, IV—Bu :
Din punctul meu de vedere, această problemă <
gării învăţăturii de practică este foarte eficientă,
enţa ei se materializează in viaţa de zi cu zi. inci
rea in producţie depinde in mod direct de această
tică productivă, in etapa actuală, această legătu
consider de o şi mai mare importanţă acum, cine
şim într-o etapă nouă.
ZAHARIA VIRGIL, II— Ar :
LICĂ GABRIEL, II— Ar :
Consider că practica productivă este foarte necesară,
deoarece numai cunoştinţele teoretice nu sînt suficiente
pentru a deveni nişte oameni utili societăţii. Dacă am
face numai teorie şi nu ne-am izbi de greutăţile şi pro
blemele complexe ale practicii, nu am putea deveni mun
citori moderni, care au nevoie de o cantitate cit mai
mure de cunoştinţe, in acest secol al automatizărilor şi
mecanizărilor proceselor de producţie. Se îmbină, prin
28
Legarea învăţămintului de practică nu trebuie
tă decit prin prisma legării învăţămintului de viaţa
tră viitoare.
Sineînţeles, dacă eu învăţ astăzi meseria de b<
tor, asta nu înseamnă că miine ceva mă va imp
să îmi aleg o meserie cu totul diferită de cea d
binater ; dar, cum meseria este „brăţară de aur'
noaşterea unei meserii ca aceasta nu strică, asi
puţin după părerea mea. C asa din care fac eu
colectivul anului II— Ar, îşi desfăşoară activitatea te
productivă în cadrul întreprinderii „1 M ai" din Ploie
Fluxul
;i care se lucrează şi complexitatea pr
lor pe care le efectuează secţia în care lucrăm ne
să ne formăm o privire de ansamblu, o specializar
mai complexă faţă de ce ne oferea condiţiile ats
şcolii.
S-a pus problema, în nenumărcte rinduri, a leg
văţămintului de practică şi iată că noi, astăzi,
acest lucru.
MÂXUCÂ CRISTIAN, I— Ar :
îmbinarea invăţămintului cu activitatea tehni
ductivă este o realizare remarcabilă in învăţămîn
ţara noastră.