1975 „Curierul liceului” 1975 Curierul liceului | Page 29

ŞCOALA -A Marile obiective economice şi sociale He viitor, aspiraţiile spre realizarea unei sccietăţi dezvoltate pe toate planurile, nu le pot rea­ liza decit oumenii cu un larg ori­ zont de cunoştinţe generale, cu temeinice deprinderi pentru acti­ vitatea practică. * NE PREGĂTEŞTE PENTRU j r u i a e NIC'OI.AE CEAU.ŞESCU Problema instruirii tehnico-productive a elevilor are o mare importanţă în cadrul învăţămintului realist-ştiinţific din ţara noas­ tră, ea constituind una din trăsăturile esen­ ţiale ale omului de mîine, capabil să preia din mers sarcinile reclamate de făurirea so­ cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. De aceea, legarea învăţămintului < practică, de viaţă, pasiunea elevilor pent specialitatea în care rac practică şi prop neri pentru îmbunătăţirea activităţii produ tive fac obiectul unor serioase discuţii rîndul şcolarilor. Consemnăm cîteva dintre ele... Omul care pretinde că ştie o sută de meserii nu cunoaşte nici una. (Japonia) DESPRE LEGAREA ÎNVÂTÂMlNTULUI DE PRACTICĂ această practică productivă, cunoştinţele de materne fizică şi chimie cu problemele de realizare a unor rate şi dispoiztive. COSTACHE STELIANA, IV—Bu : Din punctul meu de vedere, această problemă < gării învăţăturii de practică este foarte eficientă, enţa ei se materializează in viaţa de zi cu zi. inci rea in producţie depinde in mod direct de această tică productivă, in etapa actuală, această legătu consider de o şi mai mare importanţă acum, cine şim într-o etapă nouă. ZAHARIA VIRGIL, II— Ar : LICĂ GABRIEL, II— Ar : Consider că practica productivă este foarte necesară, deoarece numai cunoştinţele teoretice nu sînt suficiente pentru a deveni nişte oameni utili societăţii. Dacă am face numai teorie şi nu ne-am izbi de greutăţile şi pro­ blemele complexe ale practicii, nu am putea deveni mun­ citori moderni, care au nevoie de o cantitate cit mai mure de cunoştinţe, in acest secol al automatizărilor şi mecanizărilor proceselor de producţie. Se îmbină, prin 28 Legarea învăţămintului de practică nu trebuie tă decit prin prisma legării învăţămintului de viaţa tră viitoare. Sineînţeles, dacă eu învăţ astăzi meseria de b< tor, asta nu înseamnă că miine ceva mă va imp să îmi aleg o meserie cu totul diferită de cea d binater ; dar, cum meseria este „brăţară de aur' noaşterea unei meserii ca aceasta nu strică, asi puţin după părerea mea. C asa din care fac eu colectivul anului II— Ar, îşi desfăşoară activitatea te productivă în cadrul întreprinderii „1 M ai" din Ploie Fluxul ;i care se lucrează şi complexitatea pr lor pe care le efectuează secţia în care lucrăm ne să ne formăm o privire de ansamblu, o specializar mai complexă faţă de ce ne oferea condiţiile ats şcolii. S-a pus problema, în nenumărcte rinduri, a leg văţămintului de practică şi iată că noi, astăzi, acest lucru. MÂXUCÂ CRISTIAN, I— Ar : îmbinarea invăţămintului cu activitatea tehni ductivă este o realizare remarcabilă in învăţămîn ţara noastră.