EXCLUSIV
42
Ph. B. : Belgia nu se află în topul 10 al investițiilor directe străine în România. Cu toate aceastea, în diferite segmente de piață, Belgia a devenit un jucător important. În București nu poți ignora prezența lanțului de magazine Mega Image, care are intenția de a se dezvolta în continuare, nu numai în capitală, dar și în împrejurimile ei, și chiar în Braşov. În plus, prezenţa firmelor de logistică s-a remarcat rapid în ultimii ani prin companii ca WDP, H. Essers, Van Moer, Alinso şi Brasov Business Center, deținută de Vlerick Group. Având în vedere că România este o țară importantă pentru subcontractări, evident că şi majoritatea investitorilor belgieni sunt implicaţi în acest domeniu. Cu toate acestea, mai multe companii care au venit de curând privesc piața locală și dintr-o perspectivă regională, în care România este un punct central pentru vânzări în țările vecine. Odată cu înființarea în București a Belgian Romanian Business Association (BEROBA), conectată la clubul de business belgiano-roman din Bruxelles, interesele belgiene sunt astăzi mai bine definite. Cu toate că mediul de business s-a ameliorat, este încă nevoie de îmbunătăţiri în special în domeniile legislativ, în infrastructură și în resurse umane, cu scopul de a crea cele mai bune pârghii pentru a atrage mai mulți investitori. Am informaţii despre câteva afaceri româneşti de mai mică anvergură în Belgia, dar nu există până acum o afacere cu adevărat importantă, deşi compania aeriană BlueAir creează o legătură directă între ţările noastre.
Educaţie şi cultură
Rep.: De-a lungul anilor trecuți, a fost constatată o creștere semnificativă a numărului studenților români în Belgia. Cum apreciaţi acest interes? Pe de altă parte, cum vedeți prezența tinerilor belgieni în instituțiile academice româneşti?
Ph. B. : De la aderarea României în Uniunea Europeană, există un interes evident crescut al studenților români de a veni în Belgia, prin Erasmus sau prin alte programe de schimb. Este important ca de-a lungul anilor de studii tinerii să intre în contact cât mai mult cu lumea din afara granițelor proprii, pentru a-și îmbunătăţi perspectivele asupra Europei dar și asupra problemelor mondiale. Momentan, prezența studenților belgieni în România este foarte limitată, dar sunt sigur că în anii viitori interesul pentru universităţile româneşti va crește.
Rep.: Care sunt impresiile dumneavoastră în legătură cu schimburile culturale dintre România și Belgia? A existat un anumit moment sau o acțiune aparte care v-a ramas aproape de inimă?
Ph. B. : După cum știți, cultura în Belgia este un domeniu descentralizat. Prin comisii comune, la fiecare doi ani, comunităţile flamandă și franceză pot dezvolta activităţi culturale în străinătate. Biroul reprezentant al comunităţii franceze belgiene la București a sărbătorit în 2012 cea de-a zecea sa aniversare prin diferite activităţi teatrale, cinematografice şi muzicale, ca şi schimburi interuniversitare. Aș vrea să menționez însă şi performanța remarcabilă a teatrului Radu Stanca din Sibiu, cu Faust, în octombrie 2011 la Bruxelles. În București, frații