TIMPUL ROMÂNESC Summer 2013 | Page 27

Comuna

belgiană?

CONSILIERE

27

fiecare document pare necesar obţinerii celorlalte. De cele mai multe ori sunt necesare multiple vizite la biroul comunal, dar termenul acordat pentru furnizarea actelor este în general suficient. Odată ce toate actele au fost strânse şi depuse, analiza dosarului este destul de rapida. Singura procedură care poate fi mai anevoioasă este verificarea de către un agent de cartier a domiciliului declarat. Aceasta poate dura câteva săptămâni, şi se face de obicei printr-o vizită (reală, nu doar bifată !) la adresa furnizată.

Când ai, în sfârşit, parte de carte

Dacă cererea corespunde criteriilor impuse de lege, solicitantului i se atribuie un număr naţional de identificare şi i se acordă permisul de şedere. Acesta din urmă este dat sub forma unui document din hârtie şi nu este direct cartea electronica la care se asteapta majoritatea. El reprezintă însă documentul oficial care acordă dreptul la o şedere prelungită. În cazul românilor, majoritatea obţinem un permis pentru cinci ani, cu posibilitate de prelungire. Acest act poate fi la rândul lui folosit pentru obţinerea unei cărţi electronice, faimoasa carte de Belgia care, prin intermediul unui microcip, conţine toate informaţiile asupra situaţiei dumneavoastră administrative în această ţară. Respectivele cărţi au diferite coduri (i.e. E sau E+) care explică ce statut are cel ce o deţine. Ea nu reprezintă în niciun fel un act de identitate şi tocmai de aceea nu poate fi folosită, spre exemplu, ca document de călătorie.

După şapte ani de la aderare, ziua de 1 ianuarie 2014 va marca la rândul ei noi schimbări ale procedurilor administrative şi, sperăm noi, la o simplificare a acestora. Ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii înseamnă că va dispărea necesitatea obţinerii unui permis de muncă, şi implicit ar trebui sa atragă o simplificare a procedurilor de obţinere a permisului de şedere.

După www.belgium.be

Angela ANTONESCU

După şapte ani de la aderare, ziua de 1 ianuarie 2014 va marca la rândul ei noi schimbări ale procedurilor administrative şi, sperăm noi, la o simplificare a acestora. Ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii înseamnă că va dispărea necesitatea obţinerii unui permis de muncă, şi implicit ar trebui sa atragă o simplificare a procedurilor de obţinere a permisului de şedere.

Comuna reprezintă cea mai mică unitate administrativă a Belgiei şi reprezintă nivelul de autoritate cel mai apropiat de cetăţean. Dacă la constituirea Regatului Belgiei ca stat autonom în 1831 existau 2.739 de comune, astăzi mai rămân doar 589, care corespund, în majoritatea cazurilor, unor orăşele împreună cu satele ce le înconjoară. Comunele se află sub tutela Regiunilor, dar au un grad ridicat de autonomie. Valonia numără 262 de comune organizate la rândul lor în cinci provincii: Brabantul valon, Hainaut, Liège, Luxembourg şi Namur. Regiunea flamandă cuprinde 308 comune împărţite de asemenea în cinci provincii: Antwerpen, Brabantul flamand, Flandra occidentală, Flandra orientală şi Limburg. Regiunea Bruxelles-Capitale număra şi ea 19 comune. Fiecare regiune este responsabilă de administrarea comunelor ce o compun, ceea ce face ca între ele sa existe diferenţe semnificative de atribuţii şi organizare.

După www.belgium.be

A.N.