Teoria si practica audiovizualului - Seria H H02 - Audiovizualizarea ființării | Page 40

Premise ale audiovizualizãrii
Trebuie să recunoaştem că aici apare un prim punct nevralgic:
aceste puneri în formă, „prinderi de formă” („împuşcări” de imagine)
duc audiovizualul sub incidenţa morfologiei (proprie gramaticii
limbii)? Aceasta ar însemna că audiovizualul nu provine din nimic
altceva decât din această capacitate a imaginaţiei de a transforma
indicii existenţei în morfologie? Întrebări destul de delicate, cu atât
mai mult cu cât, multe dintre abordările noastre duc fără echivoc la
o „morfologie şi sintaxă a audiovizualului”.
Propriu-zis, audiovizualului i se caută o re-elaborare în cadrul
unei semiotici de inspiraţie şi expresie fenomenologică, perspectivă
în care audiovizualul apare ca moment intermediar între domeniul
indicelui şi cel al simbolului.
Numai că, atât indicele cât şi simbolul sunt supuse, prin natura
lor, regulilor, în vreme ce premisa audiovizualizării pare a fi supusă
unor „forme preexistente”, momentul efectiv al audiovizualizării fiind
legat de eventuale chestiuni specifice contextului, şansei unei
surprinderi oportune, formei (rezultante dintr-o imagine şi un sunet
însoţitor) şi mai apoi la efectiva prezenţă a fiinţelor, lucrurilor,
fenomenelor surprinse „într-un anumit fel”, cu o intuitivă interferenţă
a structurilor simbolice, toate acestea compunându-se, de regulă,
din aproape în aproape, „cadru cu cadru”.
Sumedenie de filme încep (sau au incluse în montaj) lungi
panoramice în care nu desluşim „mai nimic”, „o albeaţă” a cerului,
un „cenuşiu” al unui posibil caldarâm, ori o prelungă „cădere în
întuneric”. Sunt, asemenea cadre, doar un indice, o premisă a
audiovizualizării sau un simbol (mai simplu sau mai uşor de
desluşit)? Acest punct (sau moment) de „nedefinire” poate fi
prezentat, totuşi, într-o schemă ce dispune indicele, premisa
audiovizualizării şi simbolul în diverse ordini şi relaţii.
1. o ordine de succesiune ce merge de la indice la premisa
audiovizualizării apoi la simbol. Urmând acest traseu, premisa
audiovizualizării devine un moment pivot în procesul de emergenţă
care merge de la indice la simbol.
H02 - 39