-
-obiectivele să fie realiste, adică să descrie operaţii sau acţiuni pe care copilul să le poată realiza;
-operaţiile, abilităţile, comportamentele cuprinse în obiective să fie mai variate, să nu se limiteze la
simpla memorare/reproducere de informaţii.
La fel de importantă este cunoaşterea capacităţilor de învăţare ale preşcolarilor, de aceea, la
începutul unui program de instruire: an şcolar, semestru ..., educatoarea aplică probe de
diagnosticare a nivelului de pregătire a copiilor în acel moment, a gradului de stăpânire a
cunoştinţelor şi abilităţilor necesare asimilării conţinuturilor proiectate. Pe baza acestor rezultate
pot fi stabilite, ulterior, coordonatele esenţiale ale activităţii viitoare, ritmul de parcurgere a
conţinuturilor, metodele şi mijloacele cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor fixate.
Pentru aceasta o educatoarea în realizarea unei proiectări /planificări a activităţilor didactice
, trebuie:
-sa stabilească cât mai corect ce va şti şi cât va şti să facă copilul la sfărşitul perioadei de instruire;
-să verifice dacă ceea ce a stabilit este în consens cu programa activităţilor , care cuprinde
obiective cadru şi obiective de referinţă pentru fiecare domeniu cognitiv;
-să verifice dacă ceea ce a stabilit este realizabil în timpul disponibil;
-să analizeze şi să selecteze conţinutul învăţării;
-să analizeze şi să organizeze capacităţile de învăţare ale copiilor;
-să analizeze resursele materiale de care dispune şi să stabilească necesarul pentru întregul act
educativ;
-să selecţioneze numai acele metode care se pot aplica la tipul de activitate derulat;
-să aleagă mijloacele de învăţământ cele mai potrivite;
-să aleagă combine metodele, materialele şi mijloacele în strategii didactice ce urmăresc realizarea
obiectivelor propuse iniţial;
-să-şi imagineze un demers didactic al activităţii didactice pe care urmează să o desfăşoare ;
-să elaboreze sistemul de evaluare care să permită verificarea calităţii procesului instructiv educativ.
Cu siguranţă lumea poveştilor este lumea copilăriei şi dacă am reuşit să-l emoţionăm pe
copil când ascultă o poveste, înseamnă că ele şi-au atins scopul.
Evaluarea activităţilor de dezvoltarea limbajului prin jocuri didactice îl ajută pe copil să
descifreze sensul adânc al înţelepciunii, înţelegând să şi-o însuşească şi s-o preţuiască. Copilul
învaţă să dezaprobe atitudinea unor personaje, să-şi corecteze propria comportare, îi determină să se
gândească „ce-ar născoci în locul personajelor, ce răspunsuri ar da?”, manifestându-şi creativitatea
verbală stimulaţi şi de acţiunea personajelor.
Prin poveştile lui Creangă şi transpunerea lor în imagini, copiii, ascultându-le, au fost
încântaţi având posibilitatea de a-şi arăta simpatia sau antipatia faţă de personaje.
Poveştile cu animale au adus în faţa copilului o lume misterioasă în care acestora li se atribuie
însuşiri omeneşti, inclusiv darul de a vorbi. Ascultând şi înţelegând mesajul poveştilor:
*”Capra cu trei iezi”: copiii au făcut distincţie între forţele răului şi binelui; neascultarea
sfaturilor celor mari şi consecinţele suportate ;
*„Ursul păcălit de vulpe”: cumătra vulpe rămâne pentru copii şireată şi lacomă;
* „Fata babei şi fata moşneagului”: copiii au cunoscut ce înseamnă: cinstea – necinstea,
adevărul – minciuna, munca – lenevia;
* „Amintiri din copilărie”: copiii s-au amuzat de păţaniile copilăreşti ale lui Nică înţelegând umorul
şi-au însuşit zicători şi expresii populare.
Haina plină de vrajă , de mister, de farmec a poveştilor este necesară în însuşirea treptată a
noţiunilor de bine şi rău, de frumos şi urât.
Influenţa cărţilor, libertatea de exprimare, dialogurile euristice, întrebările problema dezvoltă
calităţi indispensabile viitorului şcolar, creativitatea , flexibilitatea, iniţiativa.
Povestirile lui Creangă ne oferă posibilitatea de a releva copiilor atitudini, conduite, care din
limbajul, gesturile personajelor, întâmplările, acţiunile surprinse au scop educativ, astfel, copiii îşi
pot exprima sentimentele, emoţiile prin intermediul limbajului şi să-si învingă timiditatea, izolarea,
creându-i plăcerea de a comunica cu cei din jur.
67