SNAIC2015 | Page 711

S-a citit textul ,, O lecţie de viaţă” ,,Luni a fost ziua în care am decis că nu vom folosi nici un fel de aparatură electronică televizorul, IPad-ul, laptopul, telefonul, Nintendo şi chiar nimic din ce funcţionează cu baterii. A fost relativ uşor, până ne-am dat seama că şi aragazul e electric şi a trebuit să mâncăm ce era în frigider (pe care nu l-am scos din priză - concesie acceptată). Am citit, am desenat, am jucat şah şi ziua a trecut uşor: povesteste o mama. Marţi am renunţat la zahăr, miercuri la cuvintele vorbite, aşa că au comunicat prin semne şi în scris. "Joi am renunţat la... o mână. Ne-am legat reciproc mâna dreaptă la spate şi am realizat că e foarte greu să ne descurcăm în multe situaţii. Ne-am ajutat râzând la toate treburile care necesitau două mâini şi am reuşit să apucăm noaptea fără disperare. Vineri am tras la sorţi care dintre noi îşi va petrece după-masa... legat la ochi. Pentru că el a fost alesul, am decis să împărţim ziua în două părţi şi fiecare dintre noi să trăiască experienţa de a face totul fără vedere. La început părea amuzant, dar în mai puţin de-o oră fiul meu era în panică şi nu-i mai plăcea prea tare joaca asta..." Sâmbătă a făcut fiecare ce i-a cerut celalalt, iar duminică am renunţat la reguli. "Poate că jocul acesta, descris atât de sumar, nu vă pune pe gânduri atât de profund cum ni s-a întâmplat nouă jucându-l până la capăt. Dar în sufletul meu de mamă ştiu sigur că în fiecare zi fiul meu a învăţat o lecţie vitală despre cât de norocoşi suntem să putem vorbi, să putem vedea, să putem folosi două mâini, să avem toate obiectele acelea pe care ni le-am dorit şi, peste toate, despre cât de important e să trăieşti respectând nişte reguli atât individual, cât şi în doi” La sfârşit părinţii au completat Catalogul de impresii. 2. De la vorbă, la faptă Având în vedere faptul că la elevii la vârsta şcolară mică, caracterul nu este suficient de elaborat sub raportul unificării cuvântului cu fapta, se va urmări conştientizarea importanţei pe care o au cuvintele în viaţa noastră şi a legăturii dinte cuvânt şi faptă. Prin activităţi accesibile(lectură, desene, cântece, dramatizări), elevii vor şi obişnuiţi să gestioneze situaţiile conflictuale, să-şi controleze emoţiile, să manifeste toleraţă şi să utilizeze un limbaj adecvat în relaşiile cu ceilalţi- Vorba dulce, mult aduce(jocuri de rol intre elevii clasei pregatitoare si cei ai clasei I), Ce culori au cuvintele?(realizarea de desene de elevii claselor a III-a si IV-a) Elevii claselor pregătitore şi întâi au pregatit sceneta ,,Şcoala din pădure” care face parte din colecţia de scenete pentru copii de Emilia Plugaru şi reprezintă o compilaţie de piese de teatru vesele, în care personajele sunt nişte animăluţe haioase, iar scenariul - o întâmplare dramatică din viaţa lor. Din acţiunile eroilor, copiii pot să tragă învăţăminte de viaţă. Mesajul scenetelor ne învaţă să fim mai buni, mai prietenoşi, săritori la nevoie, şi nu doar atât în toate aceste "poveşti dramatizate" răul este pedepsit, iar dreptatea şi bunătatea vor învinge întotdeauna. 703