În concluzie: Am învățat că abilitățile de comunicare, stabilirea priorităților formularea clară
a problemei, a necesităților - stau la baza reușitei unui proiect. În cazul nostru experiențele aduse de
aceste proiecte ne-au determinat să găsim noi modalități de colaborare pe termen lung cu partenerii
noștri – părinţii, elevii şi comunitatea.
Surse bibliografice
1. Baldrige, Letitia, Codul manierelor în afaceri, București, 1997.
2. Bezede, Rima, Parteneriatul şcoală familie: calitate şi fizabilitate, Didactica, Pro, nr.57-58,
decembrie 2009, Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, pag. 31
3. Bulat, Veaceslav, Cum scriu un proiect. Ghid de reguli şi principii de bază de scriere a unui
proiect, Chişinău, 2011.
4. Dăneţ, Adrian, Managmentul Proiectelor, Editura: DisxTipo, Braşov, 2001
5. Hagoort, Giep, Managementul artelor în stil antreprenorial, Chișinău 2005.
6. www.civic.md, Portalul societăţii civile în R. Moldova.
FORMAREA COMPETENŢELOR CHEIE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTELOR
EDUCAŢIONALE
PIP HAZU MONA
Şcoala Gimnazială “Stroe S. Belloescu” Bârlad
O mai bună adaptare a sistemelor de educaţie şi formare la nevoile economiei şi societăţii
noastre moderne se află în centrul dezbaterii politice educaţionale atât la nivel naţional cât şi
european. Pe măsură ce lucrăm pentru a depăşi efectele crizei economice şi financiare, importanţa
competenţelor pentru creştere şi prosperitate au fost reafirmate. În acest context, Comisia Europeană
a lansat o Comunicare privind regândirea educaţiei: investirea în competenţe pentru obţinerea de
rezultate economice şi sociale mai bune. Ca răspuns la noile realităţi sociale, economice şi
tehnologice, se face apel la o acţiune reînnoită pentru a construi competenţele secolului XXI, de a
stimula învăţarea deschisă şi flexibilă şi de a prioritiza investiţiile în educaţie şi formare profesională.
Una dintre aceste provocări este nevoia urgentă de a aborda performanţele scăzute ale elevilor
la citire, matematică şi ştiinţe, recunoscând importanţa acestor competenţe de bază pentru ocuparea
forţei de muncă, incluziunea socială şi învăţarea ulterioară. O altă provocare importantă se referă la
necesitatea de a sprijini în continuare integrarea competenţelor transversale, cum ar fi TIC,
antreprenoriatul şi educaţia civică în procesul de predare şi învăţare. Un al treilea domeniu de acţiune
este de a încuraja mai mulţi tineri să urmeze o carieră în matematică, ştiinţă şi tehnologie − un număr
suficient de absolvenţi în aceste domenii de mare căutare este vital pentru inovare şi creştere.
La nivelul UE au fost definite opt competenţe cheie reprezentând o combinaţie de cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini, care sunt considerate necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală,
cetăţenia activă, incluziunea socială şi ocuparea forţei de muncă :
• comunicarea în limba maternă;
• comunicarea în limbi străine;
• competenţe matematice şi competenţe de bază la ştiinţă şi tehnologie;
• competenţe digitale;
• a învăţa să înveţi;
624