-
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, brainstorming, învăţarea prin cooperare, lectura
independentă, problematizarea, exerciţiul, jocul didactic.
Tipuri de evaluare: formativă continuă centrată pe obiective, individuală, pe echipe.
Scenariul didactic a cuprins următoarele momente:
1) Captarea atenţiei s-a realizat prin citirea unei strofe despre toamnă din materialul PPT
proiectat (material folosit, de altfel, pe tot parcursul activităţii) şi formularea de răspunsuri la
întrebările adresate pe marginea informaţiilor prezentate în strofa citită.
2) Dirijarea recapitulării şi sistematizarea cunoştinţelor
Acesta a fost momentul cu cea mai mare durată în timpul activităţii (25 de minute). Elevii au
răspuns la cinci ghicitori, dar între o ghicitoare şi alta, au fost incluse diferite activităţi:
a) activitate în perechi – să formuleze întrebări despre livadă („Steaua întrebărilor‟);
b) activitate independentă – să citească poezia „Fructele‟, de Florin Iordache şi să
sublinieze cuvintele care denumesc fructe, apoi să selecteze însuşirile unor fructe date, aşa cum
apar în poezie; să rezolve o problemă despre fructe – exerciţii cuprinse în „Cărticica fructelor‟
c) activitate frontală – alcătuirea unei probleme după o imagine dată; ordonarea, prin
numerotare, a etapelor creşterii şi dezvoltării unui pom;
d) activitate independentă – rezolvarea a două exerciţii din „Cărticica fructelor‟ - să aleagă
răspunsurile corecte şi să coloreze fructele care cresc în livadă;
e) activitate frontală – doi elevi, legaţi la ochi, să ghicească fructele prin pipăire, iar alţii
doi, tot legaţi la ochi, să ghicească unele fructe prin gustare; să spună cum pot fi consumate
fructele;
3) Obţinerea performanţei
În funcţie de jetonul primit, elevii au format patru grupe şi au avut de realizat, în grup,
următoarele sarcini:
a) Grupa merelor:Reclama fructelor – să ordoneze fragmentele textelor după culori, apoi
să asocieze imaginea fructului potrivit.
b) Grupa perelor: Puzzle matematic (Sfaturi şi proverbe despre fructe) – să calculeze, apoi
să aşeze rezultatul potrivit fiecărui exerciţiu.
c) Grupa strugurilor: Coşul cu fructe – să decupeze, să asambleze şi să lipească pentru a
obţine un coş cu fructe.
d) Grupa nucilor:Descrierea fructelor - să citească informaţiile despre fructe, apoi să
completeze descrierea fructelor date.
La terminarea acestui moment, fiecare grup a prezentat produsul activităţii colective.
Activitatea s-a încheiat cu aprecieri şi concluzii, atât frontale cât şi individuale, iar fiecare
elev a primit câte o diplomă pentru munca depusă. De asemenea, pe parcursul activităţilor frontale,
elevii care au fost activi au primit, ca şi recompensă, jetoane cu imaginea unei tăvi cu fructe.
Activitatea astfel concepută a lăsat multă libertate de acţiune şi exprimare elevilor,
dovedindu-se a fi o modalitate de recapitulare şi sistematizare plăcută şi eficientă, favorizând o
recapitulare activă integrată şi a fost un bun prilej de verificare şi testare a capacităţilor intelectuale,
a aptitudinilor creatoare ale elevilor.
În concluzie, prin abordarea unei învăţări integrate, se asigură:
- mediul propice prin care elevii au posibilitatea de a se manifesta plenar în domeniile în care
capacităţile lor sunt cele mai evidente;
- cultivarea cooperării şi nu a competiţiei;
- o învăţare activă;
- deprinderea elevilor cu strategia cercetării: aceştia învaţă să creeze situaţii, să emită ipoteze
asupra cauzelor şi relaţiilor în curs de investigaţie, să estimeze rezultatele posibile, să mediteze
asupra sarcinii date;
Prin acest tip de învăţare cunoştinţele şi capacităţile elevilor sunt transferate de la o arie
curriculară la alta, iar diversitatea exerciţiilor ce pot fi lucrate favorizează verificarea capacităţilor
intelectuale ale elevilor, creează un mediu ce poate face învăţarea interesantă şi stimulativă.
43