-
vede planeta noastră din Cosmos. Se prezintă copiilor globul pământesc şi se realizează
experimentul „Ziua şi noaptea” cu ajutorul unei veioze
Tranziţie: „ Soare, soare, domn bălai!” – joc
Pornind de la faptul că Pământul face o rotaţie completă în jurul soarelui timp de un an, se
poartă o scurtă discuţie despre anotimpuri şi caracteristicile acestora folosind metoda
„ Ciorchinele”.
Se aude o bătaie în uşă şi apare „Pământul bolnav” din cauza neglijenţei oamenilor.
Se propune copiilor rezolvarea unui rebus pentru a vedea de ce boală suferă Pământul. Un copil
va citi cuvântul format pe verticală: „ POLUARE”, aflând astfel de ce boală suferă Pământul. Se
prezintă un film PowerPoint despre efectele poluării, se discută despre modul cum pot fi combătute,
apoi copiii sunt rugaţi să ajute Pământul să se însănătoşească.
Tranziţie: „Zburând printre stele” – joc muzical
Copiii se vor grupa în trei subgrupe, în funcţie de culoarea steluţei din piept. (DOS). Se intuiesc
materialele şi se explică modul de lucru.
Prima grupă va realiza o carte „ Pământul – casa noastră” cu imagini care ilustrează ce ar
trebui să facă oamenii pentru a salva Pământul.
A doua grupă va compune mesaje ecologice pe care le vor lipi pe petalele unei flori, pentru a
informa oamenii ce nu trebuie să mai facă.
A treia grupă va realiza posterul „ Pământul – casa noastră”.
În timp ce copiii lucrează, Pământul îşi va schimba înfăţişarea şi se va însănătoşi. Se prezintă
Pământului lucrările realizate şi se poartă o discuţie cu privire la norme şi reguli de comportare
responsabilă faţă de mediu.
Se recită poezii şi se cântă cântecul „Lăsaţi Terra să trăiască!”.
De reţinut este faptul că preşcolarii trebuie să înveţe într-o manieră integrată, fiecare etapă
de dezvoltare fiind strâns legată de cealaltă. Activităţile integrate sunt oportune în acest sens, prin
ele aducându-se un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă procesului de predare-învăţare, punând
accent deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces.
În codul activităţilor integrate, abordarea realităţii se face printr-un demers global, graniţele
dintre categoriile şi tipurile de activităţi dispar, se contopesc într-un scenariu unitar şi de cele mai
multe ori ciclic, în care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor ştiinţe; evident,
conţinuturile au un subiect comun, care urmează a fi elucidat în urma parcurgerii acestora şi
atingerii obiectivelor comportamentale avute în vedere.
Reuşita predării integrate a conţinuturilor în grădiniţă ţine în mare măsură de gradul de
structurare a conţinutului proiectat, într-o viziune unitară, ţintind anumite finalităţi. Învăţarea într-o
manieră cât mai firească, naturală pe de-o parte, şi pe de altă parte, învăţarea conform unei structuri
riguroase, sunt extreme care trebuie să coexiste în curriculum-ul integrat.
Bibliografie:
Bocoş, M., (2005), Teoria şi practica cercetării pedagogice, Ediţia a III-a, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
Bocoş, M., Jucan, D., (2007), Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metod