-
ABORDAREA MATEMATICII DE GIMNAZIU
ÎN LEGĂTURĂ CU FIZICA ŞI CHIMIA
Prof. SPÂNU LILIANA MARIANA,
Şcoala Gimnazială „George Tutoveanu” Bârlad
Prof. SPÂNU GRIGORE,
Şcoala Gimnazială „Vasile Pârvan” Bârlad
Aria curriculară din care face parte matematica se numeşte „Matematică şi ştiinţe” . Sunt
incluse în această arie curriculară fitica, chimia şi biologia. Denumirea ariei curriculare mi se pare
îndreptăţită şi, în sprijinul acestei afirmaţii, îl citez pe Karl Friedrich Gauss care spunea :
„Matematica este regina ştiinţelor, iar aritmetica este regina matematicilor”.
Ca orice regină care are grijă de supuşii săi, matematica ar trebui să aibă grijă de
celelalte ştiinţe. Astfel, la clasa a V-a este necesar să se insiste foarte mult pe calculul cu fracţii
zecimale care este vecesar la fizică în clasa a VI-a. Ultimele capitol din Programa de
matematică pentru clasa a V-a sunt „Elemente de geometrie” şi „Unităţi de măsură” . Este foarte
important ca profesorul de matematică să parcurgă riguros aceste capitole şi să pună accent pe
partea lor practică. Astfel elevilor le vine uşor să parcurgă primele lecţii de fizică din clasa a VI-a în
care se pun bazele studierii Sstemului Internaţional de unităţi de măsură.
În clasa a VI-a se studiază, la matematică, capitolul „Rapoarte; proporţii; procente” care are
o mulţime de legături cu fizica şi chimia.
Aplicaţile practice ale lecţiei „Rapoarte” se referă la:
1) Probabilităţi
2) Titlul unui aliaj
3) Concentraţia unei soluţii
4) Scara unei hărţi.
Dintre aceste aplicaţii 2 şi 3 se folosesc adesea la chimie unde se lucrează cu aliaje şi soluţii,
iar 4 se foloseşte la fizică.
Aplicarea Legii lui Lavoisier, „Nimic nu se pierde, totul se transformă” într-o reacţie
chimică este un exemplu de folosire a proporţiilor şi a mărimilor direct proporţionale care se
studiază la matematică în acest capitol . Viteza şi timpul sunt exemple de mărimi invers
proporţionale.
La începutul clasei a VII-a se studiază la fizică compunerea forţelor. La acest capitol este
necesar ca elevii să cunoască teorema lui Pitagora şi funcţiile trigonometrice (sinus, cosinus,
tangentă şi cotangentă) pentru unghiuri uzuale (30, 60, 90).
Din păcate o reformă a programei de matematică, care viza studierea programei de
matematică în 5 ani, a mutat a prevăzut mutarea capitolului „Patrulatere” din clasa a VI-a în clasa a
VII-a şi implicit mutarea capitolului „Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic” spre sfârşitul
semestrului I. Deci, la matematică se studiază în decembrie noţiuni de care fizica are nevoie în
septembrie. În aceste condiţii, profesorul de fizică este nevoit să rupă două ore din timpul său de
predare ca să introducă aceste noţiuni. Bineînţeles că la fizică nu este timp pentru exerciţii care să
familiarizeze elevii cu aceste noţiuni , nu este timp să se facă fixarea lor prin exerciţii simple şi să se
treacă gradat la exerciţii din ce în ce mai complicate.
Din această inadvertenţă pierde toată lumea. Elevul pentru că nu înşelege clar noţiunile şi nu
le poate aplica la fizică. Profesorul de fizică pentru că pierde două ore şi nici nu poate foloei prea
bine noţiunile predate în rezolvarea de probleme. Profesorul de matematică pentru că, atunci când
ajunge la acest capitol, elevii au noţiuni disparate şi incomplete care trebuie completate. Şi se ştie că
este mai uşor să faci un lucru nou decât să repari un lucru învăţat greşit.
Poate ar fi interesant de aflat şi părerea unui profesor de fizică vizavi de aceste legături şi
disfuncţionalităţi sesizate şi la un viitor simpozion să ne propunem o secţiune în care să se prezinte
lucrări metodico-ştiinţifice pe arii curriculare de către echipe formate din câte un profesor de la
460