-
Argumentele psihopedagogice în favoarea dezvoltării unui curriculum integrat sunt
multiple. Astfel, în planul profunzimii și solidarității cunoștințelor dobândite printr-o abordare,
plusul calitativ este evident: cei care identifică mai ușor relațiile dintre idei și concepte, dintre
temele abordate în școală și cele din afara ei; baza integrată a cunoașterii conduce la o mai rapidă
reactivare a informațiilor; timpul de parcurgere a curriculum-ului este sporit. În planul relațiilor
interpersonale integrarea curriculară și, în special, metoda proiectelor încurajează comunicarea și
rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare; în timpul derulării proiectelor se dezvoltă un "sens al
comunicăriii" și o perfecționare implicită a modurilor de grupare; elevii devin mai angajați și mai
responsabili în procesul învățării; curriculum-ul integrat promovează atitudini pozitive. În ce
privește rolul cadrului didactic, acesta devine un "facilitator", mai mult decât o sursă de informații.
Luând în considerare aceste avantaje se recomandă abordarea integrată a curriculum-ului
sau a unor aspecte ale acestuia, fiind în același timp conștienți de probemele complexe pe care un
atare demers le implică: abilitatea metodologică a cadrelor didactice pentru integrarea curriculară;
realizarea unei coordonări corecte între temele abordate din perspectiva integrată și temele
abordate clasic; stabilirea modalităților de evaluare a performanțelor individuale, mai ales în
situația învățării prin cooperare, acomodarea corectă a proiectelor și abordării pe teme într-o
schemă orară coerentă.
În DEX, conceptului „a integra”, îi corespund următoarele noţiuni: a include, a îngloba, a
încorpora, a armoniza într-un tot, iar „integrarea” – ca sintagmă este explicată ca: reuniunea în
acelaşi loc, respectiv în aceeaşi activitate a mai multor activităţi de tip succesiv.
Prin metoda predării integrate, elevii pot să participe, să se implice, cât mai mult, atât efectiv
cât şi afectiv, prin antrenarea unor surse cât mai variate, prin prezentarea conţinutului cu ajutorul
experienţelor diverse, exersării tuturor analizatorilor, al învăţării prin descoperire.
Cultivarea unor trăsături cum ar fi: curiozitatea, admiraţia, imaginaţia, gândirea critică,
spontaneitatea şi plăcerea în experienţele estetice se realizează pe calea predării grupate, pe subiecte
sau unităţi tematice, aşa numită predarea tematică.9
Se crede că învăţarea integrată se reflectă cel mai bine prin această predare tematică, care
sprijină dezvoltarea concomitentă a unor domenii, în loc să se concentreze pe un aspect izolat, lucru
nefiresc pentru dezvoltarea copilului.
Procesul educaţional trebuie să fie creativ, interdisciplinar, complex, să-i stimuleze pe elevi
în vederea asimilării informaţiilor. Pentru a fi posibilă abordarea în manieră integrată, învățătoarea
stabileşte clar, precis obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice, iar pe baza acestora concepe
un scenariu cât mai interesant al zilei.
În vederea realizării obiectivelor propuse pentru fiecare activitate comună se gândeşte atent
repartizarea sarcinilor activităţilor zilnice la fiecare sector de activitate. Întreg programul se
desfăşoară prin activități ludice, dar nu un joc întâmplător, ci unul organizat, în care copilul are
prilejul să exploreze medii diferite şi să îndeplinească sarcini fie individual, fie în grup. Învățătoarea
are rolul unui ghid atent, organizând în aşa fel activitatea încât, să le ofere elevilor o paletă variată
de opţiuni, care să permită realizarea celor propuse la începutul abordării programului.
În activităţile integrate accentul va cădea pe grup şi nu pe întreaga clasă, în care o idee
transcede graniţele diferitelor discipline şi organizează cunoaşterea în funcţie de noua perspectivă,
respectând tema de interes.
În cadrul activităţilor integrate, abordarea realităţii se face printr-un demers global,
graniţele dintre categorii şi tipurile de activităţi dispar, se contopesc într-un scenariu unitar şi de
cele mai multe ori ciclic, în care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor ştiinţe.
Varietatea materialelor spre care sunt orientaţi elevii, îi încurajează pe aceştia să se
manifeste, să observe, să gândească, să-şi exprime liber ideile, să interpreteze date, să facă predicţii.
Abordarea integrată a activităţilor promovează învaţarea centrată pe copil, acesta beneficiind
de:
- posibilităţi de a se manifesta natural, fără a sesiza că această activitate este „impusă”;
9
Revista Ȋnvăţămȃntului preșcolar, numărul 3-4/2003, pg. 90
449