-
sarcinile de învăţare, cu formele de organizare a colectivului de elevi. Elevilor mei le-am creat
multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor,fapt ce i-a făcut să fie mai interesaţi şi să
participle active la activităţi.
Am înţeles impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării elevilor şi le-am
asigurat acestora un mediu în care fiecare să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile,
interesele şi abilităţile sale, ştiind că mediul social din care provin nu este cel mai favorabil pentru
abordarea tematicilor propuse de mine .
Mediul şcolar pe care l-am creat afost un mediu fizic personalizat şi prietenos care a oferit
identitate grupului de elevi şi astfel s-a creat un climat socials care a promovat învăţarea .
Evaluarea am realizat-o permanent prin observarea, şi înregistrarea datelor privind
dezvoltarea elevilor mei în toate domeniile dezvoltării: cognitiv, socio-emoţional, fizic, atitudine în
învăţare (conform Standardelor Educaţionale şi de Dezvoltare a copilului).
Metodele şi instrumentele de evaluare au fost relevante pentru activităţile de învăţare
realizate de elevi şi adecvate vârstei acestora şi am utilizat evaluarea pentru a planifica mai riguros
activităţile şi pentru a organiza mediul de învăţare în mod adecvat cerinţelor şi intereselor elevilor.
La întâlnirile cu părinţii şi din discuţiile cu educatoarele am solicitat şi utilizat informaţii despre
experienţele anterioare ale elevilor, despre sănătate, nutriţie, igienă, despre nevoile şi
comportamentele lor de învăţare, despre progresele lor din discuţiile cu familia, precum şi despre
elevul însuşi, pentru a evalua progresul acestuia.
M-am preocupat permanent de propria dezvoltare profesională consultând periodic material de
specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor mele profesionale, am participat periodic la
cursuri de formare continuăţi şi m-am consultat cu alţi colegi şi specialişti, pentru a-mi îmbunătăţi
propriile practici educaţionale, precum şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea şcolarilor
mici.
Am fost mereu atent la cunoaşterea mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă şi am
respectat calitatea părinţilor de primi educatori ai elevului, considerând importante aspiraţiile,
interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. Comunicarea permanentă cu părinţii am
considerat-o fundamentală, pentru dezvoltarea sănătoasă a elevului şi bunăstarea acestuia , am
implicat familia în luarea deciziilor privind educaţia şi dezvoltarea copilului şi am încurajat , prin
forme variate, participarea părinţilor la programul educaţional al şcolii, chiar dacă de multe ori nu
am avut succesul dorit.
CONLUZII
În urma celor studiate şi pe baza propriei experienţe, pot fi aşadar de acord cu specialiştii
care consideră că datorită particularităţilor de vârstă din învăţământul primar , structura
demersurilor de predare şi învăţare se bazează pe integrarea completă a cunoştinţelor şi schimbarea
atitudinii e predare a cadrului didactic care predă în învăţământul primar .
BIBLIOGRAFIE:
Andre de Peretti, “Educaţia în schimbare” ,Editura Spiru Haret, Iaşi
Bocoş, M.,(2005), Teoria şi practica cercetării pedagogice, ediţia a –II-a, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca
Ionescu, M., Radu, I., (2001), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Molan,V., „Un „dascăl” bun” ,Învăţământul primar nr. 14,2004
Cotună ,R., Cotună,E.,”Stimularea creativităţii elevilor prin jocuri didactice”,Învăţământul
primar ,nr. 1-3,2006.
412